Dobre Asset Management

Etichetă: IMM-uri

  • Efectele nefaste ale regionalizarii asupra dezvoltarii regionale din prisma fondurilor europene

    Ministerul Fondurilor Europene, a anuntat lansarea Operatiunii 1.1.1. Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv pentru investitii tangibile si intangibile destinat intreprinderilor a programului POS-CCE in perioada 27 octombrie – 24 noiembrie 2014.

    Economia avea nevoie acuta de programe de finantare mai ales  sectorului privat productiv. Programul este binevenit, mai ales ca in acest an nu au fost sesiuni de apeluri de proiecte nerambursabile pentru IMM-uri. Mai multe detalii referioare la apel gasiti aici.

    Acest studiu face referire, insa, la unele efecte nefaste ale regionalizarii asupra mediului economic si asupra competitivitatii si atractivitatii unor zone mai slab dezvoltate.

    Rata maxima a finantarii nerambursabile pentru programul amintit anterior se prezinta dupa cum urmeaza:

    • Intreprinderi mari: 15% in mun. Bucuresti; 35% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 50% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intrprinderi mujlocii: 25% in mun. Bucuresti; 45% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 60% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mici: 35% in mun. Bucuresti; 55% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 70% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.

    Aceasta penalizare prin scaderea ratei de finantare poate parea normala in contextul gradului de dezvoltare economica a regiunilor Bucuresti-Ilfov si Vest, la prima vedere insa.

    Diferentele acute apar atunci cand ne dam seama ca din regiunea Vest fac parte si judetele Caras-Severin si Hunedoara – judete mai degraba sub-dezvoltate cu probleme mari in atragerea de investitii si crearea de locuri de munca.

    Propunem in continuare o analiza pe cateva date statistice.

    Prezentul studiu isi propune sa analizeze daca judetul Caras-Severin penalizat in cadrul programului POS-CCE ca parte a regiunii Vest este mai asemanator din punct de vedere al dezvoltarii economice cu judetele Arad si Timis sau cu regiunea S-V Oltenia, rezultatul find aplicabil si in cazul judetului Hunedoara datorita similitudinii celor doua judete.

    Sinteza:

    Sintetizarea studiului se poate face sub forma urmatoarei matrici, in care sunt evidentiate similitudinile dintre regiuni si judete pe fiecare criteriu.

    REGIUNEA VEST REGIUNEA S-V OLTENIA CARAS-SEVERIN ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) Similar
    Populatie 20-64 ani/ km2 Inferioara fata de SV si Ilfov Inferioara fata de Ilfov Semnificativ mai scazuta Superioara
    Salariati/ km2 Similar Semnificativ mai scazuta Superioara
    Pondere salariati in ind&constructii din total Similar Inferioara
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 Similar Superior
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Rata somajului INS – iun. 2014 Similara cu C-S

    Inferioara fata de SV

    Superioara fata de IF

    		 Superioara fata de V, IF si C-S Similara cu V Inferioara tuturor
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* Similara Semnificativ mai scazuta
    Inmatriculari de societati comerciale cu articipare straina la capitalul socialsubscris – iunie 2014 (nr./ lei) Similar cu SV Semnificativ mai scazuta Similar cu V Semnificativ mai mare

    Din sinteza se poate observa gradul se similitudine al regiunii Vest si al judetului Caras-Severin mai degraba cu regiunea S-V Oltenia decat cu judetul Ilfov din prisma indicatorilor relevanti pentru Axa 1 a POS-CCE.

    In consecinta, se poate concluziona, pe baza acestor indicatori, ca se impune retragerea penalizarii de finantare pentru intreaga regiune Vest sau cel putin diferentierea in cadrul acesteia a judetelor Caras-Severin si Hunedoara a caror dezvoltare este periclitata de scaderea procentului de finantare a mediului economic.

    Analiza datelor:

    Pentru a ne da seama daca judetele Caras-Severin si Hunedoara sunt mai similare cu regiunea S-V Oltenia decat cu cea de Vest, am ales sa comparam datele statistice aferente judetului Caras-Severin cu media zonei S-V si cu media judetelor Arad si Timis (zona Vest).

    VEST MEDIE SUD-VEST MEDIE C-S CS/

    MEDIE S-V

    		 CS/ MEDIE TM&AR
    Indicele productiei ndustrial (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)      113,40              99,52          109,70 110% 93%
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011      208.044
    Populatie 20-64 ani/ km2              39 47,56 24 51% 54%
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014    125.476 76.990 54.146 70% 32%
    Salariati/ km2              16 13 6 50% 32%
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014      56.728            30.088          21.811 72% 29%
    Pondere salariati in ind&constructii din total 45% 40% 40% 101% 87%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014        2.047              2.026            1.713 85% 74%
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014        2.180              2.291          1.634 71% 65%
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014        1.485              1.461            1.248 85% 74%
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014        1.587              1.648            1.201 73% 65%
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,33% 7,36% 3,80% 51,63% 168,89%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 62% 73% 74% 101% 132%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 20\ 19.600 4\ 21.940 1\ 200 25%\ 0.9% 3%\ 0.5%
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

    Din analiza se pot trage urmatoarele concluzii cu privire la judetul Caras-Severin:

    1. Indicele productiei industriale se plaseaza in jurul mediei regiunii Vest, similar cu cel al judetelor Hunedoara si Timis dar si cu Gorj.
    2. C-S este al doilea cel mai slab populat judet (dupa Mehedinti) desi este al 3-lea judet ca suprafata din Romania. Are 24 de persoane cu varsata intre 20 si 64 ani/ km2 conform recensamantului din 2011 si doar 6 salariati/ km2 in luna iunie 2014 conform datelor INS.
    3. C-S are cea mai mica pondere a salariatilor din industrie si constructii in total salariati din regiunea Vest (40%), fiind comparabila mai degraba cu judetul MH (38%). Acest lucru releva slaba dezvoltare a sistemului productiv in aceste judete, insa dintre cele doua doar C-S este penalizat prin reducerea procentului de finantare.
    4. C-S are cele mai scazute castiguri salariale medii brute si nete dintre toate judetele analizate. Se poate deduce ca productia realizata in judet nu este una cu valoare adaugata mare, fiind necesare atragerea de investitii in domenii cu o rentabilitate mai mare a capitalului investit.
    5. Rata somajului este similara judetelor regiunii Vest insa trebuie tinut cont de faptul ca indicatorul nu ia in calcul persoanele fara loc de munca dar care nu mai figureaza in evidentele ITM. Acest lucru poate fi coroborat cu densitatea redusa a angajatilor, relevand exodul fortei de munca din judet datorita inchiderii succesive a uzinelor atat de reprezentative altadata.
    6. Rata populatiei inactive (calculata ca pondere a populatiei neangajate intre 20 si 64 de ani in total populatie intre 20 si 64 de ani) este una dntre cele mai ridicate, mai apropiata de cea a judetelor din regiunea S-V Oltenia decat a regiunii Vest. Acelasi lucru este valabil si in cazul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris in luna iunie, aratand predilectia investitorilor catre judele deja dezvoltate din cadrul fiecarei regiuni.
    7. C-S este cel mai putin atractiv judet din ambele regiuni de dezvoltare, cu un capital strain atras in luna iunie de 200 lei fata de media de 19.600 lei a regiuni Vest sau de 21.940 lei a regiunii S-V Oltenia.

    De asemenea se pot analiza comparativ regiunile Vest si S-V Oltenia, pe de-o parte si Ilfov pe cealalta parte pentru a determina daca regiunea Vest, per ansamblu, se afla la un nivel al dezvoltarii superior regiunii S-V Oltenia si apropiat de Ilfov, relevand astfel corectitudinea penalizarii acestei regiuni prin reducerea procentului de finantare.

    Avand aceste date la dispozitie ne putem pune problema daca penalizarea intregii regiuni Vest nu va adanci discrepantele economice dintre judetele Timis si Arad, pe de-o parte si Caras-Severin si Hunedoara pe de alta parte.

    O astfel de penalizare are menirea de a indrepta investitorii spre zone mai slab dezvoltate pentru a reduce decalajul economic intre judete la nivel regional, regiuni la nivel national si, intr-un final, decalajul national la nivel european. Insa aplicarea gresita a unor principii, in esenta sanatoase nu conduce decat la inversul efectului scontat, efect care se poate dovedi iremediabil in cazul unei stabilitati precare ale economiei locale. Un investitor nu va avea interes sa investeasca intr-o zona mai slab dezvoltata in conditiile in care finantarea obtenabila este mai mica decat in cazul altor regiuni, populatia poate avea un grad de instruire mai redus necesitand cheltuieli suplimentare de capital pentru calificare ei iar mediul politic se poate dovedi mai ostil decat in cazul unui oras mai dezvoltat.

    Se impune si analiza, per ansamblu, a gradului de similitudine dintre regiunile Vest si S-V Oltenia pe de-o parte si judetul Ilfov, pe cealalta, care este penalizat in cadrul POS-CCE la fel ca regiunea Vest.

    VEST MEDIE S-V

    MEDIE

    		 ILFOV VEST/

    S-V

    		 VEST/ ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)      113,40              99,52            105,70 114% 107%
    Populatie 20-64 ani/ km2 39 47,56 140 83% 28%
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 125.476 76.990 116.295 163% 108%
    Salariati/ km2 16 13 73 122% 21%
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 56.728 30.088 36.256 189% 156%
    Pondere salariati in ind&constructii din total 45% 40% 31% 113% 144%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 2.047 2.026 2.757 101% 74%
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014        2.180              2.291              2.410 95% 90%
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.485 1.461 1.980 102% 75%
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014        1.587              1.648              1.731 96% 92%
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,33% 7,36% 1,50% 45,18% 221,67%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 62% 73% 48% 85% 131%
    Inmatriculari de societati comerciale cu articipare straina la capitalul socialsubscris – iunie 2014 (nr./ lei) 20\ 19.600 4\ 21.940 34\ 32.500  500%\ 89% 59%\ 60%
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

    Se pot face urmatoarele remarci pe baza datelor de mai sus:

    1. Indicele productiei industriale este superior judetului Ilfov insa similar pe toate cele trei zone analizate.
    2. Regiunea Vest are cea mai mica densitate a populatiei intre 20 si 64 de ani dintre cele trei, fiind mai similara de regiunea S-V Oltenia decat de Ilfov. Acelasi lucru este valabil si in cazul densitatii salariatilor in ciuda faptului ca judetele Timis si Arad reprezinta centre universitare.
    3. Ponderea salariatilor in industrie si constructii din total salariati este similara intre regiunile Vest si S-V Oltenia. La fel si castigurile medii brute si nete.
    4. Castigurile salariale brute si nete sunt similare intre regiunile Vest si S-V Oltenia si superioare in Ilfov
    5. Rata somajului regiunii Vest se situeaza intre regiunea S-V Oltenia si Ilfov, insa rata populatiei inactive este mai apropiata intre primele doua regiuni.
    6. Valoarea capitalului stain atras in luna iunie 2014 este apropiata intre regiunile Vest si S-V Oltenia si mult inferioara fata de judetul Ilfov.

     

    Date statistice folosite:

    REGIUNEA VEST
    ARAD TIMIS CARAS-SEVERIN HUNEDOARA MEDIE
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)            126,90      108,90                    109,70                    108,10      113,40
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011          294.846    456.118                  208.044                  301.690
    Suprafata (km2) 7.754 8.697 8.514 7.063
    Populatie 20-64 ani/ km2 38 52 24 43 39
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 120.295 215.667 54.146 111.797 125.476
    Salariati/ km2 16 25 6 16 16
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 59.172 92.597 21.811 53.331 56.728
    Pondere salariati in ind&constructii din total 49% 43% 40% 48% 45%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014              2.133        2.490                        1.713                        1.850        2.047
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014              2.317        2.737                        1.634                      2.030        2.180
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014              1.543        1.810                        1.248                        1.339        1.485
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014             1.678        2.002                        1.201                        1.467        1.587
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,00% 1,50% 3,80% 5,00% 3,33%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 59,20% 52,72% 73,97% 62,94% 62%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 21\ 36.500 52\ 39.900 1\ 200 4\ 1.800 20\ 19.600
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

     

    REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA
    MEHEDINTI GORJ VALCEA DOLJ OLT MEDIE
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) 77,90      107,60        97,40 119,80        94,90              99,52
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011 184.370    244.373 255.700 443.351 289.546
    Suprafata (km2) 4.933 5.602 5.765 7.414 5.498
    Populatie 20-64 ani/ km2 37 44 44 60 53 47,56
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 43.096 75.562 78.354    122.555 65.382            76.990
    Salariati/ km2 9 13 14 17 12 13
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 16.291 33.998 32.253 38.849 29.051            30.088
    Pondere salariati in ind&constructii din total 38% 45% 41% 32% 44% 40%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 1.891 2.415        1.854        2.002        1.966              2.026
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 2.221 3.048        1.998        1.992        2.198              2.291
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.371 1.736        1.341        1.439        1.419              1.461
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014            1.607        2.175        1.439        1.433        1.586              1.648
    Rata somajului INS – iun. 2014 9,50% 6,90% 4,60% 8,60% 7,20% 7,36%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 76,63% 69,08% 69,36% 72,36% 77,42% 73%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social
    subscris – iunie 2014 (nr./ lei)    		 2\ 400 2\ 300 3\ 500 12\ 107.900 3 \ 600 4\ 21.940
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

     

    ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) 105,70
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011 221.567
    Suprafata (km2) 1.583
    Populatie 20-64 ani/ km2 140
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 116.295
    Salariati/ km2 73
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 36.256
    Pondere salariati in ind&constructii din total 31%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 2.757
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 2.410
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.980
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014 1.731
    Rata somajului INS – iun. 2014 1,50%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 48%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 34\ 32500

     

    Graţian Dobre

  • Apel de proiecte pentru intreprinderi mari si IMM

    Recent, Ministerul Fondurilor Europene, a anuntat lansarea Operatiunii 1.1.1. Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv pentru investitii tangibile si intangibile destinat intreprinderilor a programului POS-CCE.

    Dosarele de finantare se pot depune in perioada: 27 octombrie – 24 noiembruie. Solicitantii eleigibili in cadrul acestei masuri sunt intreprinderile mari si IMM-rile.

    Tipurile de proiecte finantate sunt:

    • Achizitia de utilaje si echipamente si imobilizari necorporale pentru extinderea unei linii de productie existente pentru cresterea capacitatii de productie; realizarea de noi produse; modernizarea instalatiilor in scopul cresterii eficientei si randamentului prin dotari, automatizari si introducerea de noi tehnologii de productie.
    • Demararea unei noi unitati sau diversificarea unei unitati existente, cu conditia ca noua activitate sa nu fie identica sau similara cu cea desfasurata anterior in unitatea respectiva.
    • Achizitionarea de active apartinand unei unitati care a fost inchisa sau care ar fi fost inchisa daca nu ar fi fost cumparata, cu conditia ca noua activitate ce urmeaza a fi realizata utilizand activele dobandite sa nu fie identica sau similara cu activitatea desfasurata in unitate respectiva inainte de achizitie.

    Bugetul pentru aceasta sesiune este de 60 milioane de euro. Valoarea maxima a a finantarii nerambursabile este de:

    • 4 milioane de euro/ proiect pentru intreprinderi mari
    • 1 milion de euro/ proiect pentru IMM-uri

    Rata maxima a finantarii nerambursabile:

    • Intreprinderi mari: 15% in mun. Bucuresti; 35% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 50% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mijlocii: 25% in mun. Bucuresti; 45% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 60% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mici: 35% in mun. Bucuresti; 55% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 70% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.

     

  • MINIMIS RELOADED

    Dupa multe dezbateri cu diferite organizatii ale mediului de afaceri, Ministerul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism a facut primele referiri la criteriile de selectie in cadrul ajutoarelor de minimis.

    Dupa afirmatiile ministrului vor fi favorizate societatile din industria producatoare. In acelasi timp vor fi favorizate microintreprinderile, cei care creaza 4 sau mai multe locuri de munca si societatile care activeaza in mediul rural. Se mai vehiculeaza si renuntarea la obligativitatea pastrarii unui anumit numar de locuri de munca. Iata spusele d-nei ministru conform Mediafax:

    „Indicatorii sunt următorii: pentru producţie – 35 de puncte, pentru servicii, sănătate, asistenţă – 20 puncte şi la cercetare – 30 de puncte, deci maxim de puncte la producţie. Pe cine vrem noi să ajutăm, cine sunt cele mai fragile, în funcţie de mărime şi atunci am spus dăm maxim de puncte de microîntreprinderi – 15 puncte, la întreprindere mică – 10 puncte, la întreprindere mijlocie – 5 puncte. Al treilea indicator, de departajare cumva, este acel număr de oameni. Dacă aveţi un angajat primiţi 15 puncte, dacă angajaţi două locuri de muncă nou create – 20 de puncte, 3 locuri de muncă – 25, 4 locuri – 30 şi cinci locuri – 35”.

    In articolul precedent spuneam ca statul ar trebui sa fie preocupat de sustenabilitatea activitatii economice propuse si de eficienta folosirii banului public (aici). Din cate observ nu se spune nimic de o intaietate a proiectelor cu un grad ridicat de sustenabilitate. Acest lucru poate insemna ca statul se poate trezi peste putin timp ca trebuie sa se inscrie in masa credala a unor beneficiari pierzand si o parte a ajutorului de stat datorita valorificarii bunurilor la valoarea de vanzare fortata dar si datorii acumulate la buget din TVA, impozite si contributii, cum se intampla des cu societatile intrate in insolventa.

    In ceea ce priveste eficienta folosirii fondurilor publice nu pot deduce nici macar un criteriu, desi se puncteaza suplimentar infiintarea a 4 noi locuri de munca ceea ce ar aduce si mai multi bani la buget din contributii dar, in acelasi timp, reduc valoarea profitului si, implicit, a impozitului pe profit (daca este cazul).

    Mai exista o problema cu aceste criterii. Nu sunt omogene. Promovarea investitiilor in industrie dar in acelasi timp punctarea suplimentara a micro-intreprinderilor si a agentilor economici din mediul rural este neunitara. Intreprinderile din industrie au in general peste 9 angajati si sunt situate in mediul urban.

    Astfel, o societate care promoveaza o activitate de productie (35 de puncte), este intreprindere mica (10 puncte) si care creaza 2 locuri noi de munca (20 de puncte) va pierde in fata unei microintreprinderi (15 puncte) in domeniul serviciilor (20 de puncte) care va crea 5 locuri de munca (35 de puncte). Ma intreb care proiect este mai sustenabil sau bancabil dat fiind faptul ca in domeniul productiei la o investitie de 100.000 euro ce necesita 2 angajati gradul de tehnologizare trebuie sa fie relativ ridicat daca aceasta consta strict in echipamente si utilaje. Dumneavoastra in care din cele doua societati ati investi banii?

    De asemenea, pentru obtinerea unui punctaj cat mai mare, pentru a creste sansele de aprobare, un agent economic trebuie sa intreprinda o activitate de productie in mediul rural si cu cat mai multi angajati noi (cel putin 4) si sa fi avut cat mai putini angajati in ultimii 2 ani fiscali (sub 9) pentru a se incadra in categoria microintreprinderilor. Privite din acest punct de vedere, criteriile de selectie par de-a dreptul absurde.

    Pe langa aceste constrangeri, managementul trebuie sa se gandeasca sa isi pastreze competitivitatea pe piata si sa gaseasca sursele de finantare ale investitiei in prima faza.

    Va provoc sa gasim o serie de criterii pertinente pentru acest program la rubrica de comentarii.

    Gratian Dobre

  • SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU IMM-uri

    In perioada 16 august-31 octombrie se va realiza prima sesiune de depunere a dosarelor in vederea obtinerii ajutoarelor de minimis acordate de stat. Iata cateva detalii privitoare la program.

    1.      Activitati eligibile

    Totate sectoarele cu exceptia:

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectoarele pescuitului si acvaculturii

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in productia primara de produse agricole

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in transformarea si comercializarea produselor agricole

    ·         pentru activitati legate de exportul catre tari terte sau catre state membre ale Uniunii Europene, respectiv nu se acorda ajutoare legate direct de cantitatile exportate, ajutoare destinate infiintarii si functionarii unei retele de distributie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export

    ·         pentru folosirea marfurilor autohtone in locul celor importate;

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul carbunelui;

    ·         pentru achizitia de vehicule de transport rutier de marfuri, acordate intreprinderilor care efectueaza transport rutier de marfuri in numele tertilor;

     

    2.      Conditii pentru obtinerea ajutorului

    ·         intreprinderea sa se incadreze in categoria IMM-urilor, inclusiv microintreprinderi

    ·         intreprinderea sa nu fie in dificultate

    ·         locatia investitiei trebuie sa fie la sediul social sau la punctul de lucru inregistrat la Registrul Comertului

    ·         crearea de 5 noi locuri de munca din care cel putin 2 pentru persoane care nu au avut contracte individuale de munca in ultimele 3 luni in cazul unui ajutor de pana la 100.000 euro sau crearea de 7 noi locuri de munca din care cel putin 4 pentru persoane care nu au avut contracte individuale de munca in ultimele 3 luni in cazul unui ajutor de pana la 200.000 euro

    ·         sa nu fie in dificultate (pierderea a mai mult de 25% din capitalul social in ultimele 12 luni, cresterea pierderilor, scaderea cifrei de afaceri, cresterea stocurilor, indatorare crescuta, scaderea sau disparitia activului net)

    ·         sa nu aiba datorii la stat

     

    3.      Cheltuieli eligibile

    ·         realizarea de constructii noi industriale, pentru invatamant, pentru stiinta, pentru cultura si arta, pentru ocrotirea sanatatii, pentru asistenta sociala, pentru cultura fizica si agrement; destinate desfasurarii activitatii pentru care s-a solicitat finantare;

    ·         achizitia de constructii industriale, pentru invatamant, pentru stiinta, pentru cultura si arta, pentru ocrotirea sanatatii, pentru asistenta sociala, pentru cultura fizica si agrement; destinate desfasurarii activitatii pentru care s-a solicitat finantare;

    ·         echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru;

    ·         aparate si instalaTii de masurare, control si reglare;

    ·         mijloace de transport neinmatriculabile, pentru sustinerea activitatii intreprinderii (exemplu: motostivuitor, buldoexcavator);

    ·         echipamente IT.

     

    Activele trebuie sa fie considerate amortizabile (peste 2.500 RON), sa fie noi, sa fie pastrate in societate cel putin 3 ani.

    In cazul realizarii de constructii, societatea trebuie sa detina terenul in proprietate, terenul trebuie sa fie liber de sarcini si sa prezinte Certificat de urbanism. Valoarea maxima a cheltuielilor pentru constructii noi (cap. 4 Constructia de baza, subcap. 4.1. Constructii si instalatii) este de 370 euro/ mp.

    In cazul achizitionarii unei constructii trebuie sa se prezinte un raport de evaluare iar valorile constructiilor sa nu depaseasca valorile folosite de Camera Notarilor Publici.

    TVA nu este eligibila.

  • IMPLICATIILE IMPLEMENTARII IFRS 13 DE LA 1 IANUARIE 2013

    In 12 mai 2011 IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) a publicat IFRS 13 Evaluarea la valoare justa, un nou standard care inlocuieste prevederile existente privind evaluarea la valoare justa incluse in diferite standarde cu o singura definitie a valorii juste si un singur cadru de evaluare la valoare justa si de prezentare a informatiilor aferente.

    In Romania aplicarea IFRS 13 devine obligatorie de la 1 ianuarie 2013.

    Valoarea justa, ca si concept de contabilitate, este definita in IFRS 13 ca fiind pretul care ar fi primit ca urmare a vanzarii unui activ sau pretul care ar fi platit pentru a transfera o datorie printr-o tranzactie normala intre participanti pe piata la data evaluarii, i.e. un pret de iesire.

    Valoarea justa a imobilizarilor corporale trebuie sa ia in calcul abilitatea societatii de a genera beneficii economice prin folosirea activului in cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare a sa sau prin vanzarea activului unui cumparator care il va folosi in conditiile de utilizare mentionate [IFRS 13.27].

    Cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare a unui activ este: fizic posibila, permisa legal si fezabila financiar [IFRS 13.28]. IFRS 13 presupune ca utilizarea curenta a activului corporal este cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare doar daca piata sau alti factori sugereaza ca o utilizare alternativa a acelui activ nu ii va maximiza valoarea [IFRS 13.29].

    Aplicarea IFRS 13 este legata evident de IVS-uri (Standardele Internationale de Evaluare) atat prin forma definirii valorii juste cat si prin explicatiile date pentru obtinerea ei.

    In consecinta, nu mai este permisa evaluarea constructiilor prin aplicarea unor indici de actualizare bazate pe ratele de inflatie sau pe cursul de schimb valutar – practica des intalnita mai ales la societatile mici.

    Evaluarea activelor pentru evidentierea contabila sau reevaluarea cladirilor in scopul de a beneficia de o cota de impozitare redusa trebuie facuta de evaluatori autorizati, a caror abordare sa tina cont atat de reglementarile IVS obligatorii pentru aceasta meserie, cat si de reglamentarile IAS-rilor si a IFRS-rilor. In acest fel, puteti realiza economii de costuri considerabile respectand, in acelasi timp, procedurile contabile si exigentele auditorilor. Cateva detalii referitoare la economiile de costuri generate de reevaluarea constructiilor le puteti gasi aici.

  • Finantare nerambursabila pentru societatile din mediul urban

    Societatile din mediul urban pot beneficia de finantare nerambursabila pana la 1.500.000 euro prin Programul Operational Sectorial Cresterea competitivitatii economice.

    Programul de finantare, denumit Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri, este impartit in doua sub-programe cu aceeasi caracteristici la care difera doar cuantumul maxim al finantarii nerambursabile care poate fi solicitat.

    1. Sprijin nerambursabil de pana la 1.075.000 lei (aproximativ 250.000 euro) – la care se pot depune dosarele de finantare in perioada 22.11.2011 – 31.05.2012, si
    2. Sprijin nerambursabil intre 1.075.001 (250.000 euro) si 6.450.000 lei (aproximativ 1.500.000 euro) – depunerea dosarelor in acest an putand fi facuta pana pe data de 23.08.2011 insa cu redeschidere anul viitor.

    Iata cateva detalii valabile pentru ambele sub-programe.

    Solicitanti eligibili:

    Intreprinderi mici – au intre 10 si 49 de angjati si au o cifra de afaceri sau active imobilizate de pana la 10 milioane euro

    Intreprinderi mijlocii – au intre 50 si 249 de angajati si au o cifra de afaceri de pana la 50 de milioane de euro sa active fixe de pana la 43 milioane

    Conditii minime obligatorii de eligibilitate

    1. A desfasurat activitate economica in exercitiul financiar precedent si pe toata perioada exercitiului curent

    2. A obtinut profit din exploatare sau brut in ultimul exercitiu contabil

    3. Doreste obtinerea unei finantari pentru investitii in unul dintre urmatoarele coduri CAEN:

    • Industria extractiva, cu exceptia: 051, 052, 061, 062, 0721, 0892, 091, 099
    • Industria preucratoare, cu exceptia: 101-110, 120, 191, 192, 2051, 206, 242, 243, 2452, 254, 2591, 301, 304, 331, 332
    • Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, cu exceptia: 360, 370, 380, 381, 382, 390
    • Constructii, cu exceptia 411

    4. Societatea nu se afla in stare de insolventa, dificultate de plata sau reorganizare si nu are datorii catre bugetul de stat care depasesc 1/ 12 din totalul datoriilor pe ultimele 12 luni, catre bugetul local care depasesc 1/ 6 din totalul datoriilor pe ultimile 6 luni sau alte institutii de credit

    5. Cheltuielile de achizitie de terenuri trebuie sa reprezinte maxim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile

    6. Cheltuielile de constructii trebuie sa reprezinte maxim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile

    Activitati finantate:

    1. Crearea unei noi unitati de productie (fabrica, sectie, instalatie)
    2. Achizitionarea de cladiri (in limita a 50% din cheltuielile eligibile ale proiectului)
    3. Achizitionarea de teren (in limita a 10% din cheltuielile eligibile ale proiectului)
    4. Extinderea unitatii de productie prin cresterea capacitatii de productie
    5. Diversificarea productie unui amplasament existent prin lansarea de noi produse si servicii
    6. Modernizare instalatii, echipamente si instalatii inalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie.
    7. Achizitionarea de bunuri intangibile: softwere, licente, brevete, know-how sau solutii tehnice nebrevetate
    8. Consultanta si instruire specializata legata strict de activitatile de mai sus

    Finantarea nerambursabila:

    Valoarea maxima a sprijinului nerambursabil este de 1.500.000 euro. Ponderea finantarii nermbursabile in totalul cheltuielilor eligibile este de 70% pentru intreprinderi mici si 60% pentru intreprinderi mijlocii.