Dobre Asset Management

Blog

  • EFECTELE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI NEREZIDENȚIALE ÎN REȘIȚA

    lupaModificările aduse Codului fiscal vizează și modalitatea de impozitare a proprietăţilor imobiliare nerezidenţiale deţinute atât de persoane juridice cât și de cele fizice.

    Conform HCL nr. 295/ 10.11.2015, cotele de impozit pentru Reșița se prezintă astfel:

    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice – 1% din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare.
    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice utilizate pentru activități din domeniul agricol – 0,4% din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare.
    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice – 1,3 % din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare.
    • Impozit pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice – 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii rezultate în urma unui raport de evauare.
    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice utilizate pentru activitățile din domeniul agricol – 0,4% din valoarea impozabilă a clădirii rezultate în urma unui raport de evaluare. În cazul persoanelor juridice care nu au efectuat nicio evaluare în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, se stabileste 5% din valoarea impozabilă a clădirii care nu a fost reevaluată.

    În cazul în care nu se realizează o evaluare, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate în mod similar clădirilor rezidențiale pentru persoanele fizice și a unei unei cote de 5% pentru persoanele juridice care nu au efectuat nici o evaluare în ultimii 3 ani.

    Rapoartele de evaluare vor fi primite de primărie până în data de 31 martie.

    Conform unui studiu realizat de Adrian Bența, consultant fiscal și auditor financiar, cotele de impozitare adoptate de alte orașe sunt (cmf. proiectelor de hotărâre) sunt:

    • București – 0,2%
    • Timișoara – 0,6%
    • Cluj – 1%

    Dintr-o sursă neoficială am primit informația că la Caransebeș cota de impozitare votată de Consiliul local este de 0,2% pentru clădirile nerezidentiale aparținând persoanelor fizice și 1,1% pentru clădirile nerezidențiale în proprietatea persoanelor juridice.

    Astfel, datorită faptului că valoarea de impozitare nu ține cont de mediul economic specific fiecărei localități, se poate deduce că la Reșița un contribuabil persoană fizicăva plăti, pentru un spațiu nerezidențial identic, un impozit mai mare decât în Caransebeș, București și Timișoara și egal cu un unul amplasat în Cluj iar un contribuabil persoană juridică va plăti un impozit mai mare decât în toate cele patru localități.

    Efectul diferitelor cote de impozitare stabilite de Consiliile locale pentru un spațiu nerezidențial ipotetic cu o valoare de impozitare de 150.000 lei poate fi centralizat astfel:

    Localitate

    Cota de impozitare

    Impozit persoană fizică

    Impozit persoană juridică
    Reșița 1%/ 1,3% 1.500 1.950
    Caransebeș 0,2%/ 1,1% 300 1.650
    București 0,2% 300 300
    Timișoara 0,6% 900 900
    Cluj 1% 1.500 1.500

    cumpanaDacă ne referim la efectul modificărilor Codului fiscal și al Hotărârii Consiliului Local privind cotele de impozitare asupra bugetului local, putem spune că încasările vor crește din cel puțin două considerente majore:

    1. În primul rând pentru că se modifică modalitatea de impozitare a construcțiilor nerezidențiale deținute de persoane fizice. Această creștere va fi substanțială pentru că în localitate sunt numeroși proprietari persoane fizice.
    2. În al doilea rând, va crește impozitul plătit de persoanele juridice – cu precădere pentru construcțiile de tip industrial sau pentru cele speciale. Acest lucru se datorează mediului economic local (oraș cu istoric industrial), cu un stoc realativ mare de proprietăți industriale raportat la cererea existentă. Până acum, valoarea justă la care se plătea impozitul de către persoanele juridice ținea cont de climatul economic prin aplicarea unei deprecieri economice asupra valorii acestor construcții. Însă, noile norme de calcul nu permit  astfel de depreciere, generând o valoare impozabilă substanțial superioară valorii juste în cazul Reșiței și egală cu orice proprietate identică din restul țării – fie că vorbim de Anina sau București. Probabil singurele construcții a căror valoare impozabilă va fi mai mică decât valoarea justă vor fi spațiile comerciale amplasate în zone cu vad bun.

    Creșterea substanțială a impozitelor pe construcții nerezidențiale poate avea următoarele efecte:

    1. Creșterea chiriilor percepute de proprietarii a căror construcții nerezidențiale sunt închiriate, fie ei persoane fizice sau juridice.
    2. Creșterea cheltuielilor fixe pentru chiriașii construcțiilor nerezidențiale. Acest aspect poate ridica probleme cu precădere în domeniile în care marjele de profit sunt mici.
    3. Creșterea costurilor indirecte pentru proprietarii de construcții nerezidențiale care desfășoară activități economice în ele. Efectele creșterii costurilor indirecte pot fi diverse: de la scăderea marjei profitului, la creșterea costului serviciilor sau produselor realizate până la reducerea competitivității întreprinderii.
    4. Scăderea atractivității investiționale a localității. Analiza realizată de investitori ține cont de numerose aspecte (disponibilitatea forței de muncă, calitatea și diversitatea rețelelor de transport etc) printre care se numără și costurile implicate de operarea afacerii în localitatea vizată.

    Vă punem la dispoziție un chestionar destinat proprietarilor de clădiri nerezidențiale prin care puteți afla estimativ impozitul care urmează sa-l plătiți începând cu 2016 şi dacă realizarea unei evaluări vă poate reduce cheltuiala cu impozitul datorat – Formular impozit persoane fizice.

    Grațian Dobre

  • GHIDUL IMPOZITELOR LOCALE PENTRU PERSOANELE FIZICE REȘIȚENE

    %Modificările aduse Codului fiscal vizează și modalitatea de impozitare a proprietăţilor imobiliare nerezidenţiale deţinute de persoane fizice.

     

    Conform HCL nr. 295/ 10.11.2015, cotele de impozit pentru Reșița se prezintă astfel:

     

    • Impozitul pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice – 0,093% din valoarea impozabilă a clădirii.
    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice – 1% din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare.
    • Impozit pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice utilizate pentru activități din domeniul agricol – 0,4% din valoarea impozabilă a clădirii rezultată în urma unui raport de evaluare.

    În cazul în care nu se realizează o evaluare, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate în mod similar clădirilor rezidențiale.

    Rapoartele de evaluare vor fi primite de primărie până în data de 31 martie.

    EFECTE ALE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI DIN REȘIȚA ÎN CADRUL PROPRIETARILOR PERSOANE FIZICE

    1. Persoanele fizice care dețin construcții rezidențiale vor plăti în cel mai rău caz un impozit ușor majorat datorită creșterii baremului de calcul per mp. în Codul fiscal.
    2. Impozitul pentru toate persoanele fizice proprietare de construcții nerezidențiale va crește începând cu 2016 comparativ cu impozitul plătit până acum.
    3. În cazul în care persoanele fizice apelează la evaluarea acestor construcții, impozitul de plată poate reprezenta creșterea de câteva ori a sumelor plătite până acum.
    4. În cazul în care nu se face evaluarea clădirilor nerezidențiale, impozitul datorat poate depăși de 20 de ori suma plătită până acum.
    5. Persoanele fizice care dețin construcții rezidențiale (apartamente, case etc) unde se află sedii de persoane juridice (SRL, PFA, ÎI etc.) vor plăti impozit pentru suprafețele unde se desfășoară activități economice dacă acestea pot fi identificate din contractele de închiriere/ comodat, extrasele de CF etc. Dacă nu se pot identifica suprafețele cu destinație economică atunci întreaga construcție va fi considerată nerezidențială în cazul în care agentul economic își deduce cheltuielile cu utilitățile spațiului. Dacă nu sunt deduse cheltuielile cu utilitățile atunci spațiul este tratat ca fiind rezidențial și impozitat ca și până acum.

    Conform unui studiu realizat de Adrian Bența, consultant fiscal și auditor financiar, cotele de impozitare adoptate de alte orașe sunt (cmf. proiectelor de hotărâre):

    • București – 0,2%
    • Timișoara – 0,6%
    • Cluj – 1%

    Astfel, datorită faptului că valoarea de impozitare nu ține cont de mediul economic specific fiecărei localități, se poate deduce că la Reșița un contribuabil persană fizică va plăti, pentru un spațiu nerezidențial identic, un impozit mai mare decât în București și Timișoara și egal cu unul amplasat în Cluj.

    Vă punem la dispoziție un chestionar destinat proprietarilor persoane fizice de clădiri nerezidențiale prin care puteți afla estimativ impozitul care urmează sa-l plătiți începând cu 2016 şi dacă realizarea unei evaluări vă poate reduce cheltuiala cu impozitul datorat – Formular impozit persoane fizice.

  • GHIDUL IMPOZITELOR LOCALE PENTRU CONSTRUCȚIILE DEȚINUTE DE PERSOANE FIZICE

    incotroModificările aduse Codului fiscal vizează și modalitatea de impozitare a proprietăţilor imobiliare nerezidenţiale deţinute de persoane fizice.

    Clădirile nerezidenţiale deţinute de persoane fizice vor fi impozitate prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (membru titular ANEVAR). Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.
    În cazul în care valoarea clădirii nu rezultă dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform Codului fiscal.

    %EFECTE ALE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI ÎN CADRUL PROPRIETARILOR PERSOANE FIZICE
    1. Persoanele fizice care dețin construcții rezidențiale vor plăti în cel mai rău caz un impozit ușor majorat datorită creșterii baremului de calcul per mp. în Codul fiscal.
    2. Valoarea de impozitare pentru clădiri nerezidențiale se va uniformiza la nivel național. Impozitul plătit de persoanele juridice va fi egal cu cel plătit de persoanele fizice pentru același tip de proprietate. Se elimină astfel raționamentul financiar în deținerea unei clădiri nerezidențiale. Rămâne, însă raționamentul de ordin emoțional – acela al păstrării bunului în eventualitatea unui faliment al persoanei juridice.
    3. Impozitul pentru toate persoanele fizice proprietare de construcții nerezidențiale va crește începând cu 2016 comparativ cu impozitul plătit până acum.
    4. În cazul în care persoanele fizice apelează la evaluarea acestor construcții, impozitul de plată poate reprezenta creșterea de câteva ori a sumelor plătite până acum.
    5. În cazul în care nu se face evaluarea clădirilor nerezidențiale, impozitul datorat poate depăși de 20 de ori suma plătită până acum.
    6. Persoanele fizice care dețin construcții rezidențiale (apartamente, case etc) unde se află sedii de persoane juridice (SRL, PFA, ÎI etc.) vor plăti impozit pentru suprafețele unde se desfășoară activități economice dacă acestea pot fi identificate din contractele de închiriere/ comodat, extrasele de CF etc. Dacă nu se pot identifica suprafețele cu destinație economică atunci întreaga construcție va fi considerată nerezidențială în cazul în care agentul economic își deduce cheltuielile cu utilitățile spațiului. Dacă nu sunt deduse cheltuielile cu utilitățile atunci spațiul este tratat ca fiind rezidențial și impozitat ca și până acum.

  • STUDIU PRIVIND VALOAREA DE IMPOZITARE A CONSTRUCȚIILOR NEREZIDENŢIALE ÎNCEPÂND CU 2016

    Modificările aduse Codului fiscal vizează și modalitatea de impozitare a proprietăţilor imobiliare nerezidenţiale deţinute de atât de persoane juridice dar și de cele fizice.

    Clădirile nerezidenţiale deţinute de persoane fizice sau juridice vor fi impozitate prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (membru titular ANEVAR) în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării (GEV 500). Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local.

    În cazul în care valoarea clădirii nu rezultă dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 Cod fiscal.

    În continuare, vă propunem un studiu de caz asupra valorii impozabile a unui spațiu comercial de 100 mp. la parter de bloc aflat în zona centrală a municipilor Reșița și Timișoara.

    Specificații Spațiu comercial 100 mp. Reșița Spațiu comercial 100 mp. Timișoara
    Valoare de piață (justă) 198.065 lei/ 44.509 euro 455.305 lei/ 102.316 euro
    Valoare impozabilă cmf. noului Cod fiscal cu evaluare 163.792 lei/ 36.807 euro 163.792 lei/ 36.807 euro
    Impozit proprietar pers. juridice înainte de 1 ianuarie 2016 1.980 lei/ 445 euro 4.553 lei/ 1.023 euro
    Impozit pers. juridice după 1 ianuarie 2016[1] 1.638 lei/ 368 euro 1.638 lei/ 368 euro
    Reducere de impozit pentru proprietarii pers. juridice 342 lei/ 77 euro 2.915 lei/ 655 euro
    Impozit proprietar pers. fizică înainte de 1 ianuarie 2016 224 lei/ 50 euro 233 lei/ 52 euro
    Impozit proprietar pers. fizică după 1 ianuarie 2016 fără evaluare1 4.800 lei/ 1.079 euro 5.000 lei/ 1.124 euro
    Impozit proprietar pers. fizică după 1 ianuarie 2016 cu evaluare1 1.638 lei/ 368 euro 1.638 lei/ 368 euro
    Creștere de impozit pt. proprietarii persoane fizice față de situația de până acum fără evaluare 4.576 lei/ 1.028 euro 4.767 lei/ 1.071 euro
    Creștere de impozit pt. proprietarii persoane fizice față de situația de până acum cu evaluare 1.414 lei/ 318 euro 1.405 lei/ 316 euro
    Reducere de impozit pentru proprietarii pers. fizice după 1 ianuarie 2016 cu evaluare 3.162 lei/ 710 euro 3.362 lei/ 756 euro

    [1] Calculat la o cotă de impozitare de 1%

    EFECTE ALE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI NEREZIDENȚIALE ÎN CADRUL PROPRIETARILOR PERSOANE JURIDICE

    1. Valoarea de impozitare pentru clădiri nerezidențiale se va uniformiza la nivel național, având în vedere faptul că nu se va mai ține cont de localizarea acestora și potențialul generator de venituri ci doar de costul net.
    2. Impozitul plătit pentru construcții nerezidențiale de tip comercial sau de birouri va înregistra o scădere, atât în municipiile de importanță națională[2] cât și în cele de imprtanță județeană. Impactul cel mai mare se va resimți în orașele mari, dezvoltate unde valoarea de piață este mult superioară costului net al construcțiilor. În analiza efectuată, beneficiul rezultat în urma evaluării în cazul Reșiței reprezintă 17% din impozitul plătit până acum, în timp ce beneficiul pentru persoanele juridice cu spații similare în Timișoara reprezintă 64% dn impozitul plătit până acum.
    3. Pentru alte tipuri de construcții nerezidențiale (cu precădere industriale și speciale) impozitul plătit se poate reduce doar în cazul orașelor mari, dezvoltate economic, cu o piață imobiliară specifică în expansiune, dat fiind faptul că adesea acest tip de construcții suportă o depreciere economică notabilă în orașele mai slab dezvoltate iar GEV 500 elimină acest gen de corecție.

    [2] Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta, Craiova, Brasov, Galati, Ploiesti, Oradea Braila, Pitesti, Bacau, Targu Mures

    EFECTE ALE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI NEREZIDENȚIALE ÎN CADRUL PROPRIETARILOR PERSOANE FIZICE

    1. Valoarea de impozitare pentru clădiri nerezidențiale se va uniformiza la nivel național. Impozitul plătit de persoanele juridice va fi egal cu cel plătit de persoanele fizice pentru același tip de proprietate. Se elimină astfel raționamentul financiar în deținerea unei clădiri nerezidențiale. Rămâne, însă raționamentul de ordin emoțional – acela al păstrării bunului în eventualitatea unui faliment al persoanei juridice.
    2. Impozitul pentru toate persoanele fizice proprietare de construcții nerezidențiale va crește începând cu 2016 comparativ cu impozitul plătit până acum.
    3. În cazul în care persoanele fizice apelează la evaluarea acestor construcții, impozitul de plată poate reprezenta creșterea de câteva ori a sumelor plătite până acum (o creștere de 7 ori în cazul exemplului analizat).
    4. În cazul în care nu se face evaluarea clădirilor nerezidențiale, impozitul datorat poate ajunge la peste de 20 de ori suma plătită până acum.
    5. În orașele medii și mici (minicipii de importanță județeană și alte orașe) impozitul plătit de persoanele fizice asupra construcțiilor nerezidențiale, în cazul în care nu recurg la un eveluator, va fi comparabil cu cel impozitul plătit până acum de o persoană juridică pentru un spațiu similar dar într-un oraș dezvoltat (precum Timișoara).

    EFECTE ALE IMPOZITULUI PE CLĂDIRI NEREZIDENȚIALE ASUPRA UNITĂȚIILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE

    1. Autoritățile locale vor încasa inițial mai puțin la bugetul local din impozitul pe construcții. Acest lucru se datorează pe de-o parte faptului că agenții economici (persoanele juridice) sunt mai familiari cu economiile generate de reevaluări dar și datorită necesității obținerii certificatelor fiscale, ceea ce face ca agenții economici să își plătească mai repede taxele.

    Spre exemplu, în cazul municipiului Reșița, din analiza efectuată rezultă o scădere a încasărilor cu impozitul pe spații comerciale deținute de persoane juridice de 3,43 lei/ mp. Ad. În același timp, pentru fiecare pesoană fizică ce deține un spațiu comercial similar, bugetul local va încasa 14,13 lei/ mp. Ad. în plus.

    În consecință, se poate deduce că pentru fiecare mp. de spațiu comercial deținut de o persoană juridică este necesar ca o persoană fizică să dețină 0,24 mp. de spațiu comercial identic. În orașele medii și mici, reducerea impozitelor încasate pentru spațiile comerciale deținute de persoane juridice poate fi compensată prin încasarea impozitelor pentru construcții similare deținute de persane fizice. Se pot realiza chiar creșteri de venituri la bugetele locale având în vedere că în aceste cazuri impozitele plătite pentru spații de tip industrial vor crește atât pentru persoanele juridice cât și pentru cele fizice.

    În cazul Timișoarei, pentru fiecare mp. de spațiu comercial deținut de persoane juridice ar trebui să existe 2 mp. de spații comerciale identice deținuți de persoane fizice, dat fiind faptul că încasările consiliului local sunt mai mici cu 29,15 lei/ mp. Ad.

    1. Acest lucru impune o analiză detaliată a efectelor asupra bugetului local generat de reducerea, pe de o parte, a încasărilor din partea proprietarilor juridici și creșterea impozitelor pentru persoanele fizice proprietare de construcții nerezidențiale, de cealaltă parte.
    2. Persoanele fizice din municipiile de importanță judeţeană care nu vor reurge la evaluarea construcțiilor nerezidențiale vor plăti un impozit similar celui plătit de persoanele juridice care își evaluau proprietățile la valoarea justă (de piață).
    3. Există un potențial de creștere a atractivității orașelor mai mici prin cote de impozit mai reduse. Orașele mici – unde pe piețele specifice proprietăților imobiliare nerezidențiale valorile de piață sunt similare cu costurile de înlocuire nete ale construcțiilor – pot recurge la reducerea cotelor de impozitare practicate până acum, stimulând economia locală și facându-le mai atractive pentru investitori.

    Posibilitatea reducerii cotei de impozitare fără afectarea veniturilor încasate derivă din metodele de evaluare stipulate în GEV 500 (costul de înlocuire net fără depreciere economică) – în acest caz, baza de impozitare va fi mai mare atât pentru persoanele juridice cât și cele fizice, permițând consiliului local o reducere a cotei de impozitare pentru construcții nerezidențiale, cu menținerea încasărilor. Această abordare poate fi implementată în orașe mici, precum Bocșa, Anina, Oravița, Moldova Nouă, Oțelu Roșu din județul Caraș-Severin și în majoritatea comunelor din țară.

    Atașat puteți găsi tot studiul efectuat aupra impozitelor proprietăților nerezidențiale.

    Studiu impozit constructii nerezidentiale

  • Investitii in exploatatii agricole

    In luna aprilie se va demara masura 4.1. Investitii in exploatatii agricole fosta masura 121.

    Bugetul acestei masuri pentru anul 2015 este de 205.776.952 euro

    Solicitanti eligibili:

    1. PFA, Intreprinderi individuale sau Intreprinderi familiale
    2. Societati comerciale (SRL), societati in comandita, societati peactiuni (SA), societati in nume colectiv, cooperative, asociatii de producatori

    Conditii minime obligatorii:

    1. Societatea trebuie sa aiba o dimensiune economica de cel putin 8.000 SO – puteti afla daca ferma dvs. se incadreaza descarcand aplicatia noastra: Dimensiune-ferme
    2. Solicitantul trebuie sa fi inregistrat profit operational in cadrul ultimului exercitiu financiar
    3. Profitul mediu al solicitantului in ultimii 3 ani fiscali nu depaseste de 4 ori valoarea sprijinului

    Cheltuieli eligibile:

    1. Infiintarea sau extinderea fermelor zootehnice: achizitie de utilaje si echipamente, constructia sau modernizarea cladirilor zotehnice
    2. Infiintarea sau extinderea fermelor vegetale: achizitie de utilaje si echipamente, constructia sau modernizarea capacitatilor de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei agricole
    3. Achizitia de mijloace de transport specializate, compacte, frigorifice, inclusiv remorci si semi-remorci: autocisterne, autoizoterme, mijloace de transport animale, pasari, albine, etc.
    4. Infiintarea sau mdernizarea cailor de acces in cadrul fermelor, inclusiv utilitatile necesare
    5. Investitii in procesarea si comercializarea produselor in cadrul fermelor: echipamente, magazine la poarta fermei sau rulote de comercializare
    6. Infiintarea sau modernizarea insalatiilor de irigatii
    7. Investitii in producerea si utilizarea energiei regenerabile
    8. Achizitie de software
    9. Infiinarea de plantatii de struguri de masa si alte soiuri perene

    Sprijunul financiar nerambursabil:

               In cazul fermelor avand o productie standard pana la 500.000 SO:

    Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi intre 50% și 90% pentru fermele mici (sub 250.000 SO) si intre 50% si 70% pentru ferme intre 250.000 si 500.000 SO din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi:

    • in cazul proiectelor care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru fermele mici;
    • in cazul proiectelor care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv 200.000 euro pentru fermele mici din sectorul vegetal si maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic, respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;
    • in cazul proiectelor care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro, respectiv 400.000 euro pentru fermele mici

               In cazul fermelor avand dimensiunea economica peste 500.000 SO:

    Rata sprijinului public nerambursabil va fi intre 30% si 50% si nu va depasi:

    • in cazul proiectelor care prevad achizitii simple – maximum 500.000 euro;
    • in cazul proiectelor care prevad constructii-montaj – maximum 1.000.000 euro pentru sectorul vegetal, respectiv maximum 1.500.000 euro pentru legume in spatii protejate (sere) si sectorul zootehnic;
    • in cazul proiectelor care prevad crearea de lanturi alimentare integrate – maximum 2.000.000 euro

               In cazul cooperativelor si grupurilor de producatori – intre 50% si 70% intensitate sprijin fara a depasi maximum 2.000.000 euro indiferent de tipul investitiei.

    Daca sunteti interesati de accesarea acestei masuri, nu ezitati sa ne contactati

  • Noile metode de calcul a dimensiunii economice a exploatatiilor

    Coeficintii de stabilire a dimensiunii economice a exloatatiilor agricole (UDE) pentru proiectele europene in cadrul PNDR 2007-2013 s-au modificat in coeficienti de productie standard (SO) pentru programele din perioada 2014-2020.

    Mai jos va punem la dispozitie o modalitate de calcul a dimensiunii fermei dvs. Introducand hectarele detinute in functie de culturi si numarul capetelor de animale PUTETI AFLA PE LOC daca diensiunea fermei este suficienta pentru a accesa una dintre masurile de finanțare europeana destinate fermelor: 4.1 Investitii in exploatatii agricole sau 6.1 Instalarea tinerilor fermieri.

    Descarcati fisierul accesand link-ul de mai jos:

    Dimensiune-ferme

  • Noua masura pentru instalarea tinerilor fermieri

    S-a publicat noua versiune a masurii 112 Instalarea tinerilor fermieri.

    Pentru anul 2015 bugetul alocat este de 111.209.889 euro, echivalent a 2.780 de proiecte finantate cu 40.000 euro fiecare.

    Solicitanti eligibili:

    Tinerii fermieri sub 40 de ani, care se instaleaza ca sefi de exploatatii si sunt inregistrati ca:

    1. PFA, Intreprinzator al unei Intreprinderi individuale sau Intreprinderi familiale
    2. Asociat unic sau majoritar al unei societati comerciale cu raspundere limitata (SRL)

    Conditii minime obligatorii:

    1. Fermierul trebuie să fie inregistrat (autorizat) cu maxim 24 de luni inaintea depunerii proiectului
    2. Dupa implementare tanarul fermier trebuie să isi stabileasca resedinta si locul de munca pe raza comunei/ orasului unde este inregistrata exploatatia sau in zona limitrofa
    3. Tanarul fermier trebuie să nu fi accesat anterior masura 112
    4. Solicitantul trebuie sa demonstreze pana la cea de-a doua transa comercializarea a cel putin 20% din valoarea sprijinului (6.000 euro pentru beneficiarii sprijinului de 40.000 euro sau 7.500 euro pentru beneficiarii a de 50.000 euro)

    Sprijunul financiar nerambursabil:

    • 40.000 euro pentru exploatatii intre 12.000 si 29.999 SO[1]
    • 50.000 euro pentru exploatatii intre 30.000 si 50.000 SO

    [1] Coeficient de producție standard

    Puteti afla pe loc daca exploatatia dvs. se incadreaza in limitele mentionate anterior, descarcand si completand datele in urmatorul document: Dimensiune-ferme

    Modalitatea de acordare a sprijinului financiar:

    1. 75% (30.000 euro sau 37.500 euro) din sprijinul nerambursabil la semnarea deciziei de finanțare
    2. 25% din sprijin la finalizarea actiunilor din planul de afaceri

    Ce aduce nou masura 6.1. fata de 112:

    Cele mai notabile modificari fata de vechea masura, in varianta consultativa a Ghidului solicitantului sunt:

    1. In primul rand observam obligativitatea inregistrarii ca persoana juridica a solicitantului la depunerea priectului fata de angajametul de inregistrare pana la data semnarii contractului in cazul vechii masuri.
    2. Cresterea graduala a sprijinului nerambursabil de la 12.000 la 40.000 euro in functie de dimensiunea exploatatiei a fost inlocuita cu doar 2 trepte, de 40.000, respectiv 50.000 euro. Din analiza preliminara a coeficientior de productie standard (SO), care au inlocuit coeficientii de dimensiune economica (UDE), am determinat ca exploatatiile care se incadreaza in limita inferioara a eligibilitatii (12.000 SO) se incadrau ca dimensiune economica in marja superioara, deci erau finantate in cadrul vechii 112 intre 30.000 si 40.000 euro.
    3. Statul incearca sa scoata economia neagra din agricultura in zona impozabila prin introducerea obligativitatii demonstrarii comercializarii a cel putin 20% din valoarea ajutorului initial – 6.000 euro pentru beneficiarii unui sprijin de 40.000 euro sau 7.500 euro pentru beneficiarii ajutorului nerambursabil de 50.000 euro)

    Daca va intereseaza accesarea acestei masuri, nu ezitati sa ne contactati

  • IMPLICATIILE IMPLEMENTARII IFRS 13 DE LA 1 IANUARIE 2013

    In 12 mai 2011 IASB (Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) a publicat IFRS 13 Evaluarea la valoare justa, un nou standard care inlocuieste prevederile existente privind evaluarea la valoare justa incluse in diferite standarde cu o singura definitie a valorii juste si un singur cadru de evaluare la valoare justa si de prezentare a informatiilor aferente.

    In Romania aplicarea IFRS 13 devine obligatorie de la 1 ianuarie 2013.

    Valoarea justa, ca si concept de contabilitate, este definita in IFRS 13 ca fiind pretul care ar fi primit ca urmare a vanzarii unui activ sau pretul care ar fi platit pentru a transfera o datorie printr-o tranzactie normala intre participanti pe piata la data evaluarii, i.e. un pret de iesire.

    Valoarea justa a imobilizarilor corporale trebuie sa ia in calcul abilitatea societatii de a genera beneficii economice prin folosirea activului in cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare a sa sau prin vanzarea activului unui cumparator care il va folosi in conditiile de utilizare mentionate [IFRS 13.27].

    Cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare a unui activ este: fizic posibila, permisa legal si fezabila financiar [IFRS 13.28]. IFRS 13 presupune ca utilizarea curenta a activului corporal este cea mai buna si cea mai valoroasa utilizare doar daca piata sau alti factori sugereaza ca o utilizare alternativa a acelui activ nu ii va maximiza valoarea [IFRS 13.29].

    Aplicarea IFRS 13 este legata evident de IVS-uri (Standardele Internationale de Evaluare) atat prin forma definirii valorii juste cat si prin explicatiile date pentru obtinerea ei.

    In consecinta, nu mai este permisa evaluarea constructiilor prin aplicarea unor indici de actualizare bazate pe ratele de inflatie sau pe cursul de schimb valutar – practica des intalnita mai ales la societatile mici.

    Evaluarea activelor pentru evidentierea contabila sau reevaluarea cladirilor in scopul de a beneficia de o cota de impozitare redusa trebuie facuta de evaluatori autorizati, a caror abordare sa tina cont atat de reglementarile IVS obligatorii pentru aceasta meserie, cat si de reglamentarile IAS-rilor si a IFRS-rilor. In acest fel, puteti realiza economii de costuri considerabile respectand, in acelasi timp, procedurile contabile si exigentele auditorilor. Cateva detalii referitoare la economiile de costuri generate de reevaluarea constructiilor le puteti gasi aici.

  • Esalonarea datoriilor firmelor catre buget de stat

    Prin Ordonanta de urgenta nr. 29/ 2011 guvernul permite societatilor sa isi esaloneze datoriile la bugetul de stat pe o perioada de pana la 5 ani.

    Pentru a beneficia de aceasta facilitate societatile trebuie sa depuna o Cerere de esalonare cu motivarea clara a necesitatii esalonarii, un Program de restructurare sau de redresare financiara, impreuna cu alte documente contabile, la centrele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.

    Ulterior aprobarii dosarului, societatea trebuie sa constituie garantii pentru suma esalonata la plata, valoarea garantiilor fiind stabilita de unexpert acreditata ANEVAR.

    Garantiile constituite trebuie sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata si un procent de pana la 40% din sumele esalonate la plata, in funtie de perioada reesalonarii, astfel:

    • pentru esalonari de la 13 luni la 24 de luni, procentul este de 10%
    • pentru esalonari de la 25 luni la 36 de luni, procentul este de 20%
    • pentru esalonari de la 37 luni la 48 de luni, procentul este de30%
    • pentru esalonari de la 49 luni la 60 de luni, procentul este de 40%.

  • Modificarea cotei de impozitare pentru cladirile agentilor economici

    Conform OG 30/ 2011 privind modificarea Codului Fiscal cotele de impozitare pentru cladirile aflate in proprietatea agentilor economici se majoreaza.

    Astfel, constructiile care nu au fost reevaluate in ultimii 3 ani se vor impozita cu o cota cuprinsa intre 10% si 20%, in functie de hotararea consiliilor locale, iar constructiile care nu sunt reevaluate in ultimii 5 ani vor plati un impozit cuprins intre 30% si 40%.

    In schimb, societatile care isi fac reevaluarea constructiilor vor fi impozitate cu o cota cuprinsa intre 0,25% si 1,5%.

    Daca pana acum cladirile ne-reevaluate erau impozitate cu pana la 7%, din 2012 sumele devin semnificative. O cladire cu o valoare istorica de 100.000 euro ne-evaluata in ultimii 3 ani va fi impozitata cu pana la 20.000 euro iar in cazul in care nu exista o evaluare in ultimii 5 ani impozitul poate ajunge la 40.000 euro. In acelasi timp, aceeasi cladire, reevaluata la 90.000 euro acum, va fi impozitata cu maxim 1.350 euro.

    Chiar daca valoarea proprietatii ar creste, de exemplu la 120.000 euro (se poate intampla in cazurile cand constructia se face in regie proprie sau cand este achizitionata in urma unei licitatii de lichidare sau executare, cand pretul platit nu este de fapt cel de piata), impozitul va fi de 1.800 euro – mult sub minimul de 20.000 euro. Aceasta situatie merita o apreciere suplimentara: daca valoarea contabila a constructiei creste, aceasta va avea repercursiuni pozitive asupra capitalului propriu si va genera o scadere a impozitului pe profit prin cresterea cheltuielii cu amortizarea. Aceste aspecte nu sunt luate in calcul de obicei de proprietari, insa pot genera economii de costuri consistente.

    Daca adunam la cei 1.350 sau la cei 1.800 de euro costul evaluarii, in medie 100 euro (o data la 3 ani), va puteti face o idee asupra economiilor de cost generate.

    Pentru a putea beneficia de cota de impozitare redusa aplicata constructiilor reevaluate trebuie sa va introduceti in balanta societatii valoarea de piata a constructiilor, stabilita de catre un expert ANEVAR/ UNEAR.

  • Efectele nefaste ale regionalizarii asupra dezvoltarii regionale din prisma fondurilor europene

    Ministerul Fondurilor Europene, a anuntat lansarea Operatiunii 1.1.1. Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv pentru investitii tangibile si intangibile destinat intreprinderilor a programului POS-CCE in perioada 27 octombrie – 24 noiembrie 2014.

    Economia avea nevoie acuta de programe de finantare mai ales  sectorului privat productiv. Programul este binevenit, mai ales ca in acest an nu au fost sesiuni de apeluri de proiecte nerambursabile pentru IMM-uri. Mai multe detalii referioare la apel gasiti aici.

    Acest studiu face referire, insa, la unele efecte nefaste ale regionalizarii asupra mediului economic si asupra competitivitatii si atractivitatii unor zone mai slab dezvoltate.

    Rata maxima a finantarii nerambursabile pentru programul amintit anterior se prezinta dupa cum urmeaza:

    • Intreprinderi mari: 15% in mun. Bucuresti; 35% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 50% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intrprinderi mujlocii: 25% in mun. Bucuresti; 45% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 60% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mici: 35% in mun. Bucuresti; 55% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest; 70% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.

    Aceasta penalizare prin scaderea ratei de finantare poate parea normala in contextul gradului de dezvoltare economica a regiunilor Bucuresti-Ilfov si Vest, la prima vedere insa.

    Diferentele acute apar atunci cand ne dam seama ca din regiunea Vest fac parte si judetele Caras-Severin si Hunedoara – judete mai degraba sub-dezvoltate cu probleme mari in atragerea de investitii si crearea de locuri de munca.

    Propunem in continuare o analiza pe cateva date statistice.

    Prezentul studiu isi propune sa analizeze daca judetul Caras-Severin penalizat in cadrul programului POS-CCE ca parte a regiunii Vest este mai asemanator din punct de vedere al dezvoltarii economice cu judetele Arad si Timis sau cu regiunea S-V Oltenia, rezultatul find aplicabil si in cazul judetului Hunedoara datorita similitudinii celor doua judete.

    Sinteza:

    Sintetizarea studiului se poate face sub forma urmatoarei matrici, in care sunt evidentiate similitudinile dintre regiuni si judete pe fiecare criteriu.

    REGIUNEA VEST REGIUNEA S-V OLTENIA CARAS-SEVERIN ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) Similar
    Populatie 20-64 ani/ km2 Inferioara fata de SV si Ilfov Inferioara fata de Ilfov Semnificativ mai scazuta Superioara
    Salariati/ km2 Similar Semnificativ mai scazuta Superioara
    Pondere salariati in ind&constructii din total Similar Inferioara
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 Similar Superior
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014 Similar Inferior Superior
    Rata somajului INS – iun. 2014 Similara cu C-S

    Inferioara fata de SV

    Superioara fata de IF

    		 Superioara fata de V, IF si C-S Similara cu V Inferioara tuturor
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* Similara Semnificativ mai scazuta
    Inmatriculari de societati comerciale cu articipare straina la capitalul socialsubscris – iunie 2014 (nr./ lei) Similar cu SV Semnificativ mai scazuta Similar cu V Semnificativ mai mare

    Din sinteza se poate observa gradul se similitudine al regiunii Vest si al judetului Caras-Severin mai degraba cu regiunea S-V Oltenia decat cu judetul Ilfov din prisma indicatorilor relevanti pentru Axa 1 a POS-CCE.

    In consecinta, se poate concluziona, pe baza acestor indicatori, ca se impune retragerea penalizarii de finantare pentru intreaga regiune Vest sau cel putin diferentierea in cadrul acesteia a judetelor Caras-Severin si Hunedoara a caror dezvoltare este periclitata de scaderea procentului de finantare a mediului economic.

    Analiza datelor:

    Pentru a ne da seama daca judetele Caras-Severin si Hunedoara sunt mai similare cu regiunea S-V Oltenia decat cu cea de Vest, am ales sa comparam datele statistice aferente judetului Caras-Severin cu media zonei S-V si cu media judetelor Arad si Timis (zona Vest).

    VEST MEDIE SUD-VEST MEDIE C-S CS/

    MEDIE S-V

    		 CS/ MEDIE TM&AR
    Indicele productiei ndustrial (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)      113,40              99,52          109,70 110% 93%
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011      208.044
    Populatie 20-64 ani/ km2              39 47,56 24 51% 54%
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014    125.476 76.990 54.146 70% 32%
    Salariati/ km2              16 13 6 50% 32%
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014      56.728            30.088          21.811 72% 29%
    Pondere salariati in ind&constructii din total 45% 40% 40% 101% 87%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014        2.047              2.026            1.713 85% 74%
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014        2.180              2.291          1.634 71% 65%
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014        1.485              1.461            1.248 85% 74%
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014        1.587              1.648            1.201 73% 65%
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,33% 7,36% 3,80% 51,63% 168,89%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 62% 73% 74% 101% 132%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 20\ 19.600 4\ 21.940 1\ 200 25%\ 0.9% 3%\ 0.5%
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

    Din analiza se pot trage urmatoarele concluzii cu privire la judetul Caras-Severin:

    1. Indicele productiei industriale se plaseaza in jurul mediei regiunii Vest, similar cu cel al judetelor Hunedoara si Timis dar si cu Gorj.
    2. C-S este al doilea cel mai slab populat judet (dupa Mehedinti) desi este al 3-lea judet ca suprafata din Romania. Are 24 de persoane cu varsata intre 20 si 64 ani/ km2 conform recensamantului din 2011 si doar 6 salariati/ km2 in luna iunie 2014 conform datelor INS.
    3. C-S are cea mai mica pondere a salariatilor din industrie si constructii in total salariati din regiunea Vest (40%), fiind comparabila mai degraba cu judetul MH (38%). Acest lucru releva slaba dezvoltare a sistemului productiv in aceste judete, insa dintre cele doua doar C-S este penalizat prin reducerea procentului de finantare.
    4. C-S are cele mai scazute castiguri salariale medii brute si nete dintre toate judetele analizate. Se poate deduce ca productia realizata in judet nu este una cu valoare adaugata mare, fiind necesare atragerea de investitii in domenii cu o rentabilitate mai mare a capitalului investit.
    5. Rata somajului este similara judetelor regiunii Vest insa trebuie tinut cont de faptul ca indicatorul nu ia in calcul persoanele fara loc de munca dar care nu mai figureaza in evidentele ITM. Acest lucru poate fi coroborat cu densitatea redusa a angajatilor, relevand exodul fortei de munca din judet datorita inchiderii succesive a uzinelor atat de reprezentative altadata.
    6. Rata populatiei inactive (calculata ca pondere a populatiei neangajate intre 20 si 64 de ani in total populatie intre 20 si 64 de ani) este una dntre cele mai ridicate, mai apropiata de cea a judetelor din regiunea S-V Oltenia decat a regiunii Vest. Acelasi lucru este valabil si in cazul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris in luna iunie, aratand predilectia investitorilor catre judele deja dezvoltate din cadrul fiecarei regiuni.
    7. C-S este cel mai putin atractiv judet din ambele regiuni de dezvoltare, cu un capital strain atras in luna iunie de 200 lei fata de media de 19.600 lei a regiuni Vest sau de 21.940 lei a regiunii S-V Oltenia.

    De asemenea se pot analiza comparativ regiunile Vest si S-V Oltenia, pe de-o parte si Ilfov pe cealalta parte pentru a determina daca regiunea Vest, per ansamblu, se afla la un nivel al dezvoltarii superior regiunii S-V Oltenia si apropiat de Ilfov, relevand astfel corectitudinea penalizarii acestei regiuni prin reducerea procentului de finantare.

    Avand aceste date la dispozitie ne putem pune problema daca penalizarea intregii regiuni Vest nu va adanci discrepantele economice dintre judetele Timis si Arad, pe de-o parte si Caras-Severin si Hunedoara pe de alta parte.

    O astfel de penalizare are menirea de a indrepta investitorii spre zone mai slab dezvoltate pentru a reduce decalajul economic intre judete la nivel regional, regiuni la nivel national si, intr-un final, decalajul national la nivel european. Insa aplicarea gresita a unor principii, in esenta sanatoase nu conduce decat la inversul efectului scontat, efect care se poate dovedi iremediabil in cazul unei stabilitati precare ale economiei locale. Un investitor nu va avea interes sa investeasca intr-o zona mai slab dezvoltata in conditiile in care finantarea obtenabila este mai mica decat in cazul altor regiuni, populatia poate avea un grad de instruire mai redus necesitand cheltuieli suplimentare de capital pentru calificare ei iar mediul politic se poate dovedi mai ostil decat in cazul unui oras mai dezvoltat.

    Se impune si analiza, per ansamblu, a gradului de similitudine dintre regiunile Vest si S-V Oltenia pe de-o parte si judetul Ilfov, pe cealalta, care este penalizat in cadrul POS-CCE la fel ca regiunea Vest.

    VEST MEDIE S-V

    MEDIE

    		 ILFOV VEST/

    S-V

    		 VEST/ ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)      113,40              99,52            105,70 114% 107%
    Populatie 20-64 ani/ km2 39 47,56 140 83% 28%
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 125.476 76.990 116.295 163% 108%
    Salariati/ km2 16 13 73 122% 21%
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 56.728 30.088 36.256 189% 156%
    Pondere salariati in ind&constructii din total 45% 40% 31% 113% 144%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 2.047 2.026 2.757 101% 74%
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014        2.180              2.291              2.410 95% 90%
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.485 1.461 1.980 102% 75%
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014        1.587              1.648              1.731 96% 92%
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,33% 7,36% 1,50% 45,18% 221,67%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 62% 73% 48% 85% 131%
    Inmatriculari de societati comerciale cu articipare straina la capitalul socialsubscris – iunie 2014 (nr./ lei) 20\ 19.600 4\ 21.940 34\ 32.500  500%\ 89% 59%\ 60%
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

    Se pot face urmatoarele remarci pe baza datelor de mai sus:

    1. Indicele productiei industriale este superior judetului Ilfov insa similar pe toate cele trei zone analizate.
    2. Regiunea Vest are cea mai mica densitate a populatiei intre 20 si 64 de ani dintre cele trei, fiind mai similara de regiunea S-V Oltenia decat de Ilfov. Acelasi lucru este valabil si in cazul densitatii salariatilor in ciuda faptului ca judetele Timis si Arad reprezinta centre universitare.
    3. Ponderea salariatilor in industrie si constructii din total salariati este similara intre regiunile Vest si S-V Oltenia. La fel si castigurile medii brute si nete.
    4. Castigurile salariale brute si nete sunt similare intre regiunile Vest si S-V Oltenia si superioare in Ilfov
    5. Rata somajului regiunii Vest se situeaza intre regiunea S-V Oltenia si Ilfov, insa rata populatiei inactive este mai apropiata intre primele doua regiuni.
    6. Valoarea capitalului stain atras in luna iunie 2014 este apropiata intre regiunile Vest si S-V Oltenia si mult inferioara fata de judetul Ilfov.

     

    Date statistice folosite:

    REGIUNEA VEST
    ARAD TIMIS CARAS-SEVERIN HUNEDOARA MEDIE
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013)            126,90      108,90                    109,70                    108,10      113,40
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011          294.846    456.118                  208.044                  301.690
    Suprafata (km2) 7.754 8.697 8.514 7.063
    Populatie 20-64 ani/ km2 38 52 24 43 39
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 120.295 215.667 54.146 111.797 125.476
    Salariati/ km2 16 25 6 16 16
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 59.172 92.597 21.811 53.331 56.728
    Pondere salariati in ind&constructii din total 49% 43% 40% 48% 45%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014              2.133        2.490                        1.713                        1.850        2.047
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014              2.317        2.737                        1.634                      2.030        2.180
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014              1.543        1.810                        1.248                        1.339        1.485
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014             1.678        2.002                        1.201                        1.467        1.587
    Rata somajului INS – iun. 2014 3,00% 1,50% 3,80% 5,00% 3,33%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 59,20% 52,72% 73,97% 62,94% 62%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 21\ 36.500 52\ 39.900 1\ 200 4\ 1.800 20\ 19.600
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

     

    REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA
    MEHEDINTI GORJ VALCEA DOLJ OLT MEDIE
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) 77,90      107,60        97,40 119,80        94,90              99,52
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011 184.370    244.373 255.700 443.351 289.546
    Suprafata (km2) 4.933 5.602 5.765 7.414 5.498
    Populatie 20-64 ani/ km2 37 44 44 60 53 47,56
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 43.096 75.562 78.354    122.555 65.382            76.990
    Salariati/ km2 9 13 14 17 12 13
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 16.291 33.998 32.253 38.849 29.051            30.088
    Pondere salariati in ind&constructii din total 38% 45% 41% 32% 44% 40%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 1.891 2.415        1.854        2.002        1.966              2.026
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 2.221 3.048        1.998        1.992        2.198              2.291
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.371 1.736        1.341        1.439        1.419              1.461
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014            1.607        2.175        1.439        1.433        1.586              1.648
    Rata somajului INS – iun. 2014 9,50% 6,90% 4,60% 8,60% 7,20% 7,36%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 76,63% 69,08% 69,36% 72,36% 77,42% 73%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social
    subscris – iunie 2014 (nr./ lei)    		 2\ 400 2\ 300 3\ 500 12\ 107.900 3 \ 600 4\ 21.940
    * Rata populatiei inactive calculata ca pondere a diferentei dintre total populatie 20-64 ani si efectivul salariatilor din mediul privat in total populatie 20-64 ani
    Sursa – INS Buletin statistic lunar nr. 6/ 2014 si Anuar statistic 2012

     

    ILFOV
    Indicele productiei industriale (1.I.-30.VI 2014 fata de 1.I.-30.VI.2013) 105,70
    Total populatie 20-64 ani cmf. Recensamant 2011 221.567
    Suprafata (km2) 1.583
    Populatie 20-64 ani/ km2 140
    Efectivul salariatilor – total judet, iun. 2014 116.295
    Salariati/ km2 73
    Efectivul salariatilor – industrie si constructii, iun. 2014 36.256
    Pondere salariati in ind&constructii din total 31%
    Castig salarial mediu brut – total judet, iun. 2014 2.757
    Castig salarial mediu brut – industrie si constructii, iun. 2014 2.410
    Castig salarial mediu net – total judet, iun. 2014 1.980
    Castig salarial mediu net – industrie si constructii, iun. 2014 1.731
    Rata somajului INS – iun. 2014 1,50%
    Rata populatiei inactive – iun. 2014* 48%
    Inmatriculari de societati comerciale cu participare straina la capitalul social subscris – iunie 2014 (nr./ lei) 34\ 32500

     

    Graţian Dobre

  • Apel de proiecte pentru intreprinderi mari si IMM

    Recent, Ministerul Fondurilor Europene, a anuntat lansarea Operatiunii 1.1.1. Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv pentru investitii tangibile si intangibile destinat intreprinderilor a programului POS-CCE.

    Dosarele de finantare se pot depune in perioada: 27 octombrie – 24 noiembruie. Solicitantii eleigibili in cadrul acestei masuri sunt intreprinderile mari si IMM-rile.

    Tipurile de proiecte finantate sunt:

    • Achizitia de utilaje si echipamente si imobilizari necorporale pentru extinderea unei linii de productie existente pentru cresterea capacitatii de productie; realizarea de noi produse; modernizarea instalatiilor in scopul cresterii eficientei si randamentului prin dotari, automatizari si introducerea de noi tehnologii de productie.
    • Demararea unei noi unitati sau diversificarea unei unitati existente, cu conditia ca noua activitate sa nu fie identica sau similara cu cea desfasurata anterior in unitatea respectiva.
    • Achizitionarea de active apartinand unei unitati care a fost inchisa sau care ar fi fost inchisa daca nu ar fi fost cumparata, cu conditia ca noua activitate ce urmeaza a fi realizata utilizand activele dobandite sa nu fie identica sau similara cu activitatea desfasurata in unitate respectiva inainte de achizitie.

    Bugetul pentru aceasta sesiune este de 60 milioane de euro. Valoarea maxima a a finantarii nerambursabile este de:

    • 4 milioane de euro/ proiect pentru intreprinderi mari
    • 1 milion de euro/ proiect pentru IMM-uri

    Rata maxima a finantarii nerambursabile:

    • Intreprinderi mari: 15% in mun. Bucuresti; 35% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 50% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mijlocii: 25% in mun. Bucuresti; 45% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 60% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.
    • Intreprinderi mici: 35% in mun. Bucuresti; 55% pentru judetul Ilfov si Regiunea Vest (jud. Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara); 70% pentru celelalte regiuni de dezvoltare.

     

  • MINIMIS RELOADED

    Dupa multe dezbateri cu diferite organizatii ale mediului de afaceri, Ministerul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri si Turism a facut primele referiri la criteriile de selectie in cadrul ajutoarelor de minimis.

    Dupa afirmatiile ministrului vor fi favorizate societatile din industria producatoare. In acelasi timp vor fi favorizate microintreprinderile, cei care creaza 4 sau mai multe locuri de munca si societatile care activeaza in mediul rural. Se mai vehiculeaza si renuntarea la obligativitatea pastrarii unui anumit numar de locuri de munca. Iata spusele d-nei ministru conform Mediafax:

    „Indicatorii sunt următorii: pentru producţie – 35 de puncte, pentru servicii, sănătate, asistenţă – 20 puncte şi la cercetare – 30 de puncte, deci maxim de puncte la producţie. Pe cine vrem noi să ajutăm, cine sunt cele mai fragile, în funcţie de mărime şi atunci am spus dăm maxim de puncte de microîntreprinderi – 15 puncte, la întreprindere mică – 10 puncte, la întreprindere mijlocie – 5 puncte. Al treilea indicator, de departajare cumva, este acel număr de oameni. Dacă aveţi un angajat primiţi 15 puncte, dacă angajaţi două locuri de muncă nou create – 20 de puncte, 3 locuri de muncă – 25, 4 locuri – 30 şi cinci locuri – 35”.

    In articolul precedent spuneam ca statul ar trebui sa fie preocupat de sustenabilitatea activitatii economice propuse si de eficienta folosirii banului public (aici). Din cate observ nu se spune nimic de o intaietate a proiectelor cu un grad ridicat de sustenabilitate. Acest lucru poate insemna ca statul se poate trezi peste putin timp ca trebuie sa se inscrie in masa credala a unor beneficiari pierzand si o parte a ajutorului de stat datorita valorificarii bunurilor la valoarea de vanzare fortata dar si datorii acumulate la buget din TVA, impozite si contributii, cum se intampla des cu societatile intrate in insolventa.

    In ceea ce priveste eficienta folosirii fondurilor publice nu pot deduce nici macar un criteriu, desi se puncteaza suplimentar infiintarea a 4 noi locuri de munca ceea ce ar aduce si mai multi bani la buget din contributii dar, in acelasi timp, reduc valoarea profitului si, implicit, a impozitului pe profit (daca este cazul).

    Mai exista o problema cu aceste criterii. Nu sunt omogene. Promovarea investitiilor in industrie dar in acelasi timp punctarea suplimentara a micro-intreprinderilor si a agentilor economici din mediul rural este neunitara. Intreprinderile din industrie au in general peste 9 angajati si sunt situate in mediul urban.

    Astfel, o societate care promoveaza o activitate de productie (35 de puncte), este intreprindere mica (10 puncte) si care creaza 2 locuri noi de munca (20 de puncte) va pierde in fata unei microintreprinderi (15 puncte) in domeniul serviciilor (20 de puncte) care va crea 5 locuri de munca (35 de puncte). Ma intreb care proiect este mai sustenabil sau bancabil dat fiind faptul ca in domeniul productiei la o investitie de 100.000 euro ce necesita 2 angajati gradul de tehnologizare trebuie sa fie relativ ridicat daca aceasta consta strict in echipamente si utilaje. Dumneavoastra in care din cele doua societati ati investi banii?

    De asemenea, pentru obtinerea unui punctaj cat mai mare, pentru a creste sansele de aprobare, un agent economic trebuie sa intreprinda o activitate de productie in mediul rural si cu cat mai multi angajati noi (cel putin 4) si sa fi avut cat mai putini angajati in ultimii 2 ani fiscali (sub 9) pentru a se incadra in categoria microintreprinderilor. Privite din acest punct de vedere, criteriile de selectie par de-a dreptul absurde.

    Pe langa aceste constrangeri, managementul trebuie sa se gandeasca sa isi pastreze competitivitatea pe piata si sa gaseasca sursele de finantare ale investitiei in prima faza.

    Va provoc sa gasim o serie de criterii pertinente pentru acest program la rubrica de comentarii.

    Gratian Dobre

  • Greselile ajutoarelor de stat

    In ultimele zile agentii economici au fost preocupati de finalizarea dosarelor pentru ajutorul de stat in cadrul schemei de minimis, de inregistrarea on-line a acestora si, mai nou, de revolta dusa impotriva ministerului pentru modalitatea de organizare a inregistrarii cererilor.

    Nu o sa comentez suspiciunile de coruptie in modalitatea de acordare a ajutoarelor de stat ci mai degraba care ar trebui sa fie rationamentul statului in distribuirea unor astfel de ajutoare.

    In primul rand trebuie spus ca obiectul finantarii (cheltuielile eligibile) este similar cu cel al programelor europene (POS-CCE axa 1, PNDR 3.1.2 sau POR 4.3) cu o singura diferenta – posibilitatea achizitionarii de cladiri. Acest lucru lasa loc unor suspiciuni de interventii politice in vederea transferarii unor cladiri de la un proprietar la altul in mod fictiv strict pentru obtinerea de beneficii banesti. Ca o paranteza, noi ne si gandeam ca in activitatea de evaluare a proprietatilor imobiliare pe care o desfasuram sa tratam cu mare atentie aceste tranzactii pentru ca valorile cladirilor vor fi cele regasite in grila notarilor de cele mai multe ori (care adesea nu reflecta valoarea de piata a imobilelor) iar valorile terenurilor aferente vor fi foarte mici pentru a reduce cheltuielile neeligibile suportate integral de beneficiari.

    Aspectul coruptiei vazut din perspectiva economica imbraca alte forme fata de perspectiva sociala. Singura diferenta intre o suma de bani intrata in economie pe cai corupte si una intrata in conditii de legalitate este performanta acelor bani.

    Acest lucru ar trebui sa preocupe de fapt statul, desi nu este tocmai pe placul agentilor economici, fie ei si onesti.

    De fapt, acest aspect m-a preocupat de cand am vazut HG-rile privind reinceperea schemei de ajutor de minimis. In cadrul apelurilor anterioare si in prima varianta a ghidului pentru anul acesta, singurele criterii de departajare a dosarelor de ajutor de stat (in cazul in care toate documentele corespundeau ghidului) erau cele referitoare la eficienta economica a intreprinderii dupa implementarea proiectului, reliefata printr-o serie de indicatori cu limite minime care parca au fost luati din manualele de finante primare din era comunista: rata de solvabilitate generala > 1,66; rentabilitatea cifrei de afaceri > 1% si rata ichiditatii curente > 1. Daca ar trebui sa evaluez o intreprindere cu astfel de indicatori, o prima propunere ar fi o schimbare a managementului sau macar a modelului de business adoptat (desigur difera mult de domeniul de activitate in care se incadreaza). Dar poate ca cei care au elaborat pentru prima data aceasta schema de ajutor de stat s-au gandit ca daca un agent economic se incadreaza in acesti parametri va supravietui macar cei 3 ani de dupa implementare cat timp sunt obligati sa mentina operationala investitia.

    Din punctul meu de vedere, statul ar trebui sa fie preocupat de doua aspecte la acordarea ajutoarelor:

    1.  Sustenabilitatea activitatii pentru care se solicita finantare prin elemente ca indicatori de performanta financiara (RIRF/C, VANF/C, durata de recuperare a investitiei din cash flow-ul generat, ROE, ROA etc.), indicatori de performanta economica (profit econimic, RIRF/K, VANF/K) si printr-o analiza de risc si sensitivitate pertinenta.

    si poate mai important

    2.  Eficienta folosirii banului public. Acest aspect poate fi reliefat prin indicatori precum raportul din contributiile si inpozitele platite in decursul previziunilor efectuate si cuantumul ajutorului acordat sau durata de recuperare a finantarii din inpozite si contributii. In acest fel statul ar putea vedea daca un proiect de investitii merita finantat din punct de vedere social sau a beneficiilor care i s-ar inapoia indirect.

    Acesti indicatori ar putea reprezenta si un cadru obiectiv de departajare a proiectelor depuse de agentii economici carora li s-ar putea adauga altii care sa tina cont de politicile publice vizate de guvern cel putin la nivel declarativ (incurajarea tinerilor antreprenori, sprijinirea IMM-rilor, reducerea ratei somajului, cresterea nivelului de tehnologizare a societatilor etc).

    Ca si concluzie, din punctul meu de vedere, schema de ajutor de stat ar trebui regandita cu perspectiva beneficiilor viitoare ale statului in gand pentru ca agentii economici vor avea intotdeauna idei de afaceri rentabile mai ales cand finantarea vine aproape gratuit.

    Gratian Dobre

  • SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS PENTRU IMM-uri

    In perioada 16 august-31 octombrie se va realiza prima sesiune de depunere a dosarelor in vederea obtinerii ajutoarelor de minimis acordate de stat. Iata cateva detalii privitoare la program.

    1.      Activitati eligibile

    Totate sectoarele cu exceptia:

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectoarele pescuitului si acvaculturii

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in productia primara de produse agricole

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in transformarea si comercializarea produselor agricole

    ·         pentru activitati legate de exportul catre tari terte sau catre state membre ale Uniunii Europene, respectiv nu se acorda ajutoare legate direct de cantitatile exportate, ajutoare destinate infiintarii si functionarii unei retele de distributie sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export

    ·         pentru folosirea marfurilor autohtone in locul celor importate;

    ·         intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul carbunelui;

    ·         pentru achizitia de vehicule de transport rutier de marfuri, acordate intreprinderilor care efectueaza transport rutier de marfuri in numele tertilor;

     

    2.      Conditii pentru obtinerea ajutorului

    ·         intreprinderea sa se incadreze in categoria IMM-urilor, inclusiv microintreprinderi

    ·         intreprinderea sa nu fie in dificultate

    ·         locatia investitiei trebuie sa fie la sediul social sau la punctul de lucru inregistrat la Registrul Comertului

    ·         crearea de 5 noi locuri de munca din care cel putin 2 pentru persoane care nu au avut contracte individuale de munca in ultimele 3 luni in cazul unui ajutor de pana la 100.000 euro sau crearea de 7 noi locuri de munca din care cel putin 4 pentru persoane care nu au avut contracte individuale de munca in ultimele 3 luni in cazul unui ajutor de pana la 200.000 euro

    ·         sa nu fie in dificultate (pierderea a mai mult de 25% din capitalul social in ultimele 12 luni, cresterea pierderilor, scaderea cifrei de afaceri, cresterea stocurilor, indatorare crescuta, scaderea sau disparitia activului net)

    ·         sa nu aiba datorii la stat

     

    3.      Cheltuieli eligibile

    ·         realizarea de constructii noi industriale, pentru invatamant, pentru stiinta, pentru cultura si arta, pentru ocrotirea sanatatii, pentru asistenta sociala, pentru cultura fizica si agrement; destinate desfasurarii activitatii pentru care s-a solicitat finantare;

    ·         achizitia de constructii industriale, pentru invatamant, pentru stiinta, pentru cultura si arta, pentru ocrotirea sanatatii, pentru asistenta sociala, pentru cultura fizica si agrement; destinate desfasurarii activitatii pentru care s-a solicitat finantare;

    ·         echipamente tehnologice – masini, utilaje si instalatii de lucru;

    ·         aparate si instalaTii de masurare, control si reglare;

    ·         mijloace de transport neinmatriculabile, pentru sustinerea activitatii intreprinderii (exemplu: motostivuitor, buldoexcavator);

    ·         echipamente IT.

     

    Activele trebuie sa fie considerate amortizabile (peste 2.500 RON), sa fie noi, sa fie pastrate in societate cel putin 3 ani.

    In cazul realizarii de constructii, societatea trebuie sa detina terenul in proprietate, terenul trebuie sa fie liber de sarcini si sa prezinte Certificat de urbanism. Valoarea maxima a cheltuielilor pentru constructii noi (cap. 4 Constructia de baza, subcap. 4.1. Constructii si instalatii) este de 370 euro/ mp.

    In cazul achizitionarii unei constructii trebuie sa se prezinte un raport de evaluare iar valorile constructiilor sa nu depaseasca valorile folosite de Camera Notarilor Publici.

    TVA nu este eligibila.

  • Bugetele programelor operationale in perioada 2014-2020

    Conform draftului raportului de parteneriat trimis de Comisia Europeana, in urmatoarea perioada financiara vo exista 6 Programe Operationale de Politica de Coeziune, fata de 7 in prezent, datorita contopirii POS Transport si POS Mediu.

    Programele a caror buget scade sunt POSDRU (de la 3,47 miliarde in prezent la 2,18 miliarde euro) si POSCCE (de la 2,55 miliarde euro la 1,35 miliarde). Acestea sunt si programele cu gradele cele mai scazute de absorbtie.

    Iata cum vor arata bugetele programelor operationale comparativ cu perioada actuala:

    2007 – 2013

    POS Transport – 4,56 mld. euro

    POS Mediu – 4,51 mld. euro

    POS Dezvotarea Resusrselor Umane – 3,7 mld. euro

    POS Dezvoltarea Capacitatii Administrative – 0,208 mld euro

    PO Regional – 3,72 mld. euro

    POS Cresterea Compatitivtatii Economice – 2,55 mld. euro

    PO Asistenta Tehnica – 0,170 mld. euro

                      2014 – 2020                                            

    PO Infrastructura Mare – 6,98 mld. euro

    PO Dezvoltarea Capitalului Uman – 2,18 mld. euro

    PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative – 0,96 mld. euro

    PO Regionale – 6,99 mld. euro

    PO Competitivitate – 1,35 mld. euro

    PO Asistenta Tehnica – 0,3 mld. euro

  • Finantare pentru infiintarea, extinderea sau modernizarea pensiunilor si agro-pensiunilor

    Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice din cadrul PNDR permite infiintarea, modernizarea sau extinderea pensinilor, agropensiunilor, locurilor de campare si a structurilor conexe pensiunilor.

    Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

    • Societatile comerciale
    • Persoanele fizice
    • Persoanele fizice autorizate
    • Intreprinderile individuale
    • Intreprinderi familiale

    Conditii minime obligatorii

    1. Microintreprinderile trebuie sa aiba sediul si punctul de lucru in mediul rural
    2. Microintreprinderile nu trebuie sa fie in dificultate
    3. Solicitantul trebuie sa detina diplome in activitati de marketing, management sau in acord cu activitatea propusa prin proiect sau sa se angajeze ca le va dobandi inainte de ultima cerere de rambursare.
    4. Suprafata minima a terenului este de 1.000 mp.
    5. Terenul trebuie sa fie proprietatea beneficiarului sau cu drept de folosinta pe cel putin 11 ani.
    6. Aplicantii pentru agropensuni trebuie sa desfasoare o activitate agricola si sa fie inregistrati la APIA si/sau DSV si sa aiba domiciliul sau dreptul de sedere in mediul rural.

    Cheltuieli eligibile:

    a. Investitii in infrastructura de primire turistica

    • Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice  având pâna la 15 camere si pana la 8 camere in cazul agro-pensiunilor;
    • Pentru investitii in structuri de primire turistice nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum  3 flori / stele (vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice, structuri de primire cu functiuni de cazare pe pontoane plutitoare) iar pentru agro-pensiuni 1 margareta;
    • Coduri CAEN: 5521 sau 5520 pentru structuri de cazare, 9329 pentru activitati recreative (gradina zoologica)

    b. Investitii in activitati recreationale

    • Investitii private in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea adaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting, etc.

    c. Investitii in infrastructura de scara mica precum centre de informare turistica

    • Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
    • Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
    • Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica;
    • Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;
    • Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: „drumul vinului”, al
      „olaritului”, al „cioplitorilor in lemn” etc.).

    d. Dezvoltarea si/ sau markentingul serviciilor turistice legate de turismul rural

    • Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii
      actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc.

    Sprijinul financiar acordat

    • Pentru pensiuni finantarea este de 50% dar nu mai mult de 200.000 euro.
    • Pentru agro-pensiuni finantarea este de 85% dar nu mai mult de 100.000 euro.
    • Pentru activitati recreationale finantarea este de 85% dar nu mai mult de 200.000 euro
    • Pentru investitiile negeneratoare de profit, finantarea este de 100% dar nu mai mult de 200.000 euro

    Conform datelor furnizate de APDRP anul acestase deruleaza ultima sesiune de depunere!

    Pentru mai multe detalii, nu ezitati sa ne contactati!

  • Finantare pentru instalarea tinerilor fermieri

    Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala permite celor sub 40 de ani sa obtina o finantare de pana la 40.000 euro pentru preluarea sau infiintarea unor exploatatii agricole, zootehnice sau mixte.

    Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

    • Persoana fizica
    • Persoana fizica autorizata
    • Intreprinderi individuale
    • Intreprinderi familiale
    • Societate cu raspundere limitata in care tanarul sa figureze ca asociat unic

    Conditii minime obligatorii

    1. Dimensiunea economica a exploatatiei trebuie sa fie intre 6 si 40 UDE. Incepand cu sesiunea din decembrie 2011 s-au modificat coeficientii de dimensiune economica, majoritatea fiind in favoarea fermierilor.
    2. Nivelul minim de cunostinte este 12 clase (cu sau fara diploma de bacalaureat) sau 10 clase de liceu cu profil agricol
    3. Instalarea tinarului fermier trebuie sa se fi realizat cu cel mult 12 luni inainte de depunerea dosarului de finantare. Exista, insa, posibilitatea de a obtine finantarea chiar daca fermierul s-a instalat in urma cu mai mult de 1 an – daca dimensiunea economica a exploatatiei pana la depunerea proiectului a fost mai mica de 6 UDE.
    4. Tanarul fermier trebuie sa prezinte o diploma sau adeverinta de inscriere la un curs de formare profesionala in domeniul agricol, daca nu a urmat deja.
    5. Tanarul trebuie sa fie membru al unei familii de fermieri – fapt dovedit prin RO-ul de la APIA sau DSV al unei rude.
    6. Este importanta ca extrasul din Registrul agricol sa prezinte aceleasi suprafete si culturi cu declaratia de la APIA si aceleasi capete de animale cu actele de la medicul veterinar.

    Cheltuieli eligibile:

    1. Achizitia de teren agricol in vederea extinderii exploatatiei
    2. Achizitia de masini si utilaje agricole
    3. Achizitia de animale

    Sprijinul financiar acordat

    Valoarea maxima a sprijinului financiar nerambursabil este de 40.000 euro din care solicitantul este obligat sa investeasca 30%.

    In acest an va avea loc o singura sesiune in perioada 1 – 29 iunie.

  • Finantarea micro-intreprinderilor din mediul rural

    Agentii economici cu sediul si punctul de lucru in mediul rural care desfasoara activitati de productie sau prestare de servicii (altele decat cele agricole) pot obtine finantare prin intermediul PNDR, masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor.

    Detaliile programului de finantare:

    Beneficiari eligibili

    1. Microintreprinderile avand mai putin de 10 angajati si care realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale in valoare de pâna la 2,0 milioane Euro echivalent în lei).
    2. Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) – care se vor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microintreprinderi.

    Conditii minime obligatorii

    1. Microintreprinderile trebuie sa isi desfasoare activitatea in spatial rural (atat sediul social cat si punctul de lucru)
    2. Microintreprinderea NU trebuie sa fie in dificultate (datorii catre bugetul statului sau in stare de insolventa)
    3. Societatea trebuie sa dispuna de toate avizele si acordurile necesare activitatii pe care doreste sa o realizeze
    4. Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa se realizeze investitia sau dreptul de concesiune/ inchiriere pe o perioada de cel putin 10 ani

    Cheltuieli eligibile

    Investitii corporale

    • constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv – pentru efectuarea activitatii vizate de proiect
    • constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii
    • dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea in leasing a acestora

    Investitii necorporale

    • software, patente, licente etc., inclusiv achizitionarea in leasing a acestora

    Principalele domenii de activitate (lista nu este exhaustiva)

    • Industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.)
    • Activitati de procesare industriala a produselor lemnoase – incepand de la stadiul de cherestea (ex. mobila)
    • Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
    • Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati)
    • Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie
    • Servicii de conectare si difuzare internet
    • Servicii de mecanizare, transport (altele decat achizitia mijloacelor de transport) protectie fitosanitara, insamantare artificiala a animalelor
    • Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice
    • Servicii medicale si veterinare
    • Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile altele decat biocombustibilii, numai ca parte componenta a proiectelor de investitii sprijinite prin aceasta masura.

    Sprijinul nerambursabil

    Srijinul nerambursabil reprezinta 85% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitatile de productie si 70% pentru celelalte. Valoarea maxima a finantarii nerambursabile este:

    • 200.000 Euro pentru microintreprinderi
    • 100.000 Euro pentru microintreprinderile din domeniul transporturilor
    • 50.000 Euro pentru personane fizice

    Valoarea minima a unui proiect este de 5.000 euro.

    Pentru mai multe detalii, nu ezitati sa ne contactati!

  • Finantari pentru activitatile agricole

    Daca doriti dezvoltarea unei activitati agricole existente sau doriti inceperea unei activitati agricole, puteti beneficia de finantare prin intermediul a doua programe: PNDR 121 Modernizarea exploatatiilor agricole si PNDR 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere.

    Merita facuta precizarea ca aceste fonduri nu sunt destinate exclusiv mediului rural, ci si mediului urban.

    Iata ce presupune fiecare masura:

    PNDR 121 MODERNIZAREA EXPLOATATIILOR AGRICOLE

    Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

    • Persoana fizica
    • Persoana fizica autorizata
    • Intreprinderi individuale
    • Intreprinderi familiale
    • Asociatie familiala
    • Societate in nume colectiv – SNC
    • Societate in comandita simpla – SCS
    • Societate pe actiuni
    • Societate in comandita pe actiuni
    • Societate cu raspundere limitata
    • Societate comerciala cu capital integral privat
    • Societate agricola
    • Societate cooperativa agricola
    • Grup de producatori
    • Cooperativa agricola

    Conditii minime obligatorii

    1. Proiectul trebuie sa fie in accord cu potentialul agricol al zonei daca nu vizeaza constructia de sere sau solarii
    2. Societatea sa nu se afle in dificultate si sa nu aiba datorii la stat
    3. Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile necesare pentru obtinerea tuturor avizelor si acordurilor

    Cheltuieli eligibile:

    1. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului
    2. Achizitionarea de echipamente si utilaje agricole
    3. Achizitionarea sau achiziţionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie
    4. Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de restructurare / reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA în cadrul OCP vin si infiinţarea plantatiilor pentru struguri de masa
    5. Infiinţarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni
    6. Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori
    7. Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul fermei
    8. Investiţii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabilă
    9. Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol
    10. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei

    Sprijinul financiar acordat

    Valoarea maxima a sprijinului financiar nerambursabil este de 800.000 euro.

    Ponderea maxima a sprijinului financiar in totalul investitiei este 40%, la care se adauga:

    • 10% pentru tinerii sub 40 de ani;
    • 10% pentru zone cu handicap natural;
    • 10% pentru investitii in imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasamintelor de azotat, instalatii pentru tratamentul apelor reziduale din exploatatiile agricole si in cadrul proceselor de prelucrare si comercializare


    		 PNDR 123 CRESTEREA VALORII ADAUGATE A PRODUSELOR AGRICOLE SI FORESTIERE

    Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

    • Microintreprinderile, intreprinderile mici si mijlocii si alte forme de intreprinderi pana la 750 de angajati si cu o cifra de afaceri de pana la 200 milioane euro;
    • Cooperative agricole;
    • Societati cooperative de valorificare;
    • Grupuri de producatori.

    Conditii minime obligatorii

    1. Beneficiarul trebuie sa dovedeasca pregatire profesionala in raport cu domeniul finantat
    2. Beneficiarul nu trebuie sa aiba datorii a bugetul de stat, sa fie in dificultate sau in litigii
    3. Beneficiarul trebuie sa detina sau sa faca dovada ca va obtine acordurile sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare, de mediu necesare realizarii investitiei
    4. In cazul in care activitatea agricola necesita o cota de procesare, beneficiarul trebuie sa faca dovada ca detine cota de procesare la nivelul investitiei solicitate

     Cheltuieli eligibile:

    1. Constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor
    2.  Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross
    3. Achizitionarea de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si costuri de instalare
    4. Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing
    5. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie
    6. Investitiile pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in cadrul unitatii, cu exceptia investitiilor pentru producerea biocombustibililor

     Investitii in active necorporale:

    1. Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta alimentara
    2. Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului
    3. Taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor
    4. Achizitionarea de software

    Sprijin financiar acordat:

    1. Pentru microintreprinderi, si IMM-uri, valoarea sprijinul financiar este de maxim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile dar nu mai mult de 2.000.000 euro.
    2. Pentru alte intreprinderi sprijinul financiar nerambursabil este de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile dar nu mai mult de 2.000.000 euro.

    Pentru mai multe detalii, nu ezitati sa ne contactati!

  • Finantare nerambursabila pentru societatile din mediul urban

    Societatile din mediul urban pot beneficia de finantare nerambursabila pana la 1.500.000 euro prin Programul Operational Sectorial Cresterea competitivitatii economice.

    Programul de finantare, denumit Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, in special IMM-uri, este impartit in doua sub-programe cu aceeasi caracteristici la care difera doar cuantumul maxim al finantarii nerambursabile care poate fi solicitat.

    1. Sprijin nerambursabil de pana la 1.075.000 lei (aproximativ 250.000 euro) – la care se pot depune dosarele de finantare in perioada 22.11.2011 – 31.05.2012, si
    2. Sprijin nerambursabil intre 1.075.001 (250.000 euro) si 6.450.000 lei (aproximativ 1.500.000 euro) – depunerea dosarelor in acest an putand fi facuta pana pe data de 23.08.2011 insa cu redeschidere anul viitor.

    Iata cateva detalii valabile pentru ambele sub-programe.

    Solicitanti eligibili:

    Intreprinderi mici – au intre 10 si 49 de angjati si au o cifra de afaceri sau active imobilizate de pana la 10 milioane euro

    Intreprinderi mijlocii – au intre 50 si 249 de angajati si au o cifra de afaceri de pana la 50 de milioane de euro sa active fixe de pana la 43 milioane

    Conditii minime obligatorii de eligibilitate

    1. A desfasurat activitate economica in exercitiul financiar precedent si pe toata perioada exercitiului curent

    2. A obtinut profit din exploatare sau brut in ultimul exercitiu contabil

    3. Doreste obtinerea unei finantari pentru investitii in unul dintre urmatoarele coduri CAEN:

    • Industria extractiva, cu exceptia: 051, 052, 061, 062, 0721, 0892, 091, 099
    • Industria preucratoare, cu exceptia: 101-110, 120, 191, 192, 2051, 206, 242, 243, 2452, 254, 2591, 301, 304, 331, 332
    • Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, cu exceptia: 360, 370, 380, 381, 382, 390
    • Constructii, cu exceptia 411

    4. Societatea nu se afla in stare de insolventa, dificultate de plata sau reorganizare si nu are datorii catre bugetul de stat care depasesc 1/ 12 din totalul datoriilor pe ultimele 12 luni, catre bugetul local care depasesc 1/ 6 din totalul datoriilor pe ultimile 6 luni sau alte institutii de credit

    5. Cheltuielile de achizitie de terenuri trebuie sa reprezinte maxim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile

    6. Cheltuielile de constructii trebuie sa reprezinte maxim 50% din valoarea cheltuielilor eligibile

    Activitati finantate:

    1. Crearea unei noi unitati de productie (fabrica, sectie, instalatie)
    2. Achizitionarea de cladiri (in limita a 50% din cheltuielile eligibile ale proiectului)
    3. Achizitionarea de teren (in limita a 10% din cheltuielile eligibile ale proiectului)
    4. Extinderea unitatii de productie prin cresterea capacitatii de productie
    5. Diversificarea productie unui amplasament existent prin lansarea de noi produse si servicii
    6. Modernizare instalatii, echipamente si instalatii inalt tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie.
    7. Achizitionarea de bunuri intangibile: softwere, licente, brevete, know-how sau solutii tehnice nebrevetate
    8. Consultanta si instruire specializata legata strict de activitatile de mai sus

    Finantarea nerambursabila:

    Valoarea maxima a sprijinului nerambursabil este de 1.500.000 euro. Ponderea finantarii nermbursabile in totalul cheltuielilor eligibile este de 70% pentru intreprinderi mici si 60% pentru intreprinderi mijlocii.

  • O noua sesiune de proiecte pentru tinerii fermieri

    In data de 28 noiembrie 2011 a fost lansata o noua sesiune de depunere in cadrul masurii 112 Instalarea tinerilor fermieri. Sesiunea va dura pana pe 13 ianuarie 2012 si se adreseaza tinerilor pana in 40 de ani care au preluat sau infiintat o exploatatie cu mai putin de 12 luni in urma.

    Aici trebuie facuta o precizare importanta pe care multi interesati de aceasta masura nu o cunosc. Tanarul fermier poate avea exploatatia si de mai mult de 12 luni, conditia fiind ca dimensiunea economica a exploatatiei sale din anii precedenti sa nu ii fi permis sa acceseze aceasta masura.

    Modificarile aduse acestei sesiuni sunt numeroase si importante. In primul rand au crescut sumele acordate fermierilor eligibili – de la minim 10.000 euro la 12.000 euro si de la maxim 25.000 euro la 40.000 euro. In al doilea rand s-au modificat coeficientii pentru stabilirea dimensiunii economice a exploatatiei – unii au crescut (favorizand fermierii) iar altii s-au redus. Marea surpriza a acestei sesiuni sunt ovinele, fiind necesare doar 155 de capete pentru 40.000 euro. S-a mai reglementat, printre altele, si suprafata stupinei in cazul apicultorilor, aceasta trebuind sa fie de cel putin 5 mp./ familie de albine.

    Valoarea maxima, de 40.000 euro, se preconizeaza a fi mult mai atractictiva pentru tinerii fermieri, care au luat cu asalt Agentiile de Plati pentru Interventii in Agricultura locale inca din sesiunea trecuta (1-29 iulie). Ramane de vazut cati din fermierii eligibili selectati vor renunta la contractele de finantare pentru a redepune dosarele in aceasta sesiune.

    Accesarea masurii 112 poate reprezenta o oportunitate foarte buna pentru dotarea profesionista a fermei. Punand cei 40.000 euro drept co-finantare se poate realiza modernizarea sau extinderea fermei cu un proiect de 100.000 euro, finantarea fiind in fond de 100%.